{"id":126,"date":"2015-02-05T04:31:18","date_gmt":"2015-02-05T04:31:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/?p=126"},"modified":"2015-02-05T14:21:15","modified_gmt":"2015-02-05T14:21:15","slug":"capitalism","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/02\/05\/capitalism\/","title":{"rendered":"Capitalism"},"content":{"rendered":"
<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>

Am folosit inten\u021bionat cuv\u00e2ntul. Pentru rom\u00e2ni \u0219i nu numai este un cuv\u00e2nt mult-ur\u00e2t, dispre\u021buit, care evoc\u0103 imagini de co\u0219mar, exploatare,\u00a0foametea celor mul\u021bi direct propor\u021bional\u0103 cu obscenitatea luxului celor pu\u021bini. Are mai multe conota\u021bii negative dec\u00e2t a adunat comunismul \u00een 45 de ani – chiar \u0219i dup\u0103\u00a0zeci de mii de execu\u021bii sumare,\u00a0sute de mii de oameni \u00eentemni\u021ba\u021bi, penurii \u00eengrozitoare. Aparent Rom\u00e2nia a ajung \u00een capitalism pentru c\u0103 – a\u0219a g\u00e2nde\u0219te cet\u0103\u021beanul –\u00a0ce\u00a0poate fi dac\u0103 nu mai este comunism?!<\/p>\n

“Capitalism<\/strong>” este un cuv\u00e2nt. Nu \u00eenseamn\u0103 nimic sau, din contra, \u00eenseamn\u0103 orice. La fel ca \u0219i “comunism” sau “socialism”: pot fi idei, pot fi o m\u00e2n\u0103 de ideali\u0219ti vis\u00e2nd cu ochii deschi\u0219i c\u0103 pot face via\u021ba tuturor bun\u0103 dar pot fi portretet ale\u00a0gulagurilor, ale unor psihopa\u021bi care dau m\u00e2n\u0103 liber\u0103\u00a0cozilor lor de topor. “Cre\u0219tinism” e alt cuv\u00e2nt – poate fi Iisus, o filosofie umanist\u0103 sau poate fi “ochi pentru ochi”, poate fi Maica Tereza sau, din contra, un Mare Inchizitor delect\u00e2ndu-se cu orgia rugurilor.\u00a0\u00a0Dincolo de cuvinte\u00a0este tot ceea ce noi, ca societate punem, este suma valorilor noastre. Cu valorile noastre \u0219i cu \u00een\u021belegerea noastr\u0103 a acestui cuv\u00e2nt ar trebui s\u0103 ne r\u0103zboim, nu cu un cuv\u00e2nt gol.<\/p>\n

 <\/p>\n

Am divagat. Dincolo de valen\u021bele\u00a0morale, probabil \u00eenaintea lor, capitalismul este un sistem economic<\/strong>. Putem s\u0103 ne pl\u00e2ngem c\u0103 e un sistem economic absurd, \u00eengrozitor, putem s\u0103 ne pl\u00e2ngem de natura lui ciclic\u0103 (cre\u0219tere \u0219i criz\u0103, urmat\u0103 de cre\u0219tere \u0219i iar\u0103\u0219i de criz\u0103)\u00a0sau putem s\u0103-l folosim \u00een favoarea noastr\u0103, s\u0103 juc\u0103m jocul c\u00e2t de corect putem \u0219i s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 prosperitatea e bun\u0103 dar c\u0103 dragostea de bani e un lucru tic\u0103los care nu conduce la fericire.<\/p>\n

\"\"
Importan\u021ba de a alege companii care cresc anual dividentele (crestere medie de 9.27% pe an).<\/figcaption><\/figure>\n

Steward Horeji era un om de afaceri din\u00a0Mid-West-ul american. \u00cen 1980 competi\u021bia \u00eei ucidea afacerea\u00a0\u00eenfiin\u021bat\u0103 de bunicul s\u0103u: Brown Welding Supply. \u00centr-un moment de disperare (sau geniu), a scos 10,000$ din banii companiei \u0219i a cump\u0103rat 40 de ac\u021biuni ale Berkshire Hathaway – o companie despre care-i vorbise un prieten. Ac\u021biunile se vindeau cu 265 la acea vreme. Peste \u00eenc\u0103 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a mai cump\u0103rat 60 de ac\u021biuni la 295. Sunt sume importante pentru acele timpuri (o ma\u0219in\u0103 era \u00een jur de 4-5000) dar nicidecum sume \u00een afara putin\u021bei unui om mediu din A. de Nord, mai ales \u00een acele timpuri. Pas cu pas a mai cump\u0103rat, a reinvestit dividentele astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een 1998 de\u021binea 5800 de ac\u021biuni la aceast\u0103 companie a celebrului Warren Buffet. A v\u00e2ndut 1500 de ac\u021biuni pentru… 120.000.000$, c\u0103ci acum fiecare ac\u021biune valora 80,000$. Celelalte ac\u021biuni, pe care le-a \u021binut, acum valoreaz\u0103 742.000.000$. \u00cen total, profitul lui a fost de\u00a0 640.509 % pe termen de 33 de ani (da, \u0219ase sute patruzeci de mii la sut\u0103!). Desigur, este doar un caz – nici un exemplu str\u0103lucit pentru c\u0103 vorbim de un om care \u0219i-a pus toate ou\u0103le \u00eentr-un singur co\u0219 (probabil), \u00een cel mai aurit co\u0219 – cel al lui Warren Buffet.<\/p>\n

De\u0219i succesul Berkshire Hathaway nu este u\u0219or de \u00eent\u00e2lnit, totu\u0219i, nu e chiar nimic excep\u021bional s\u0103 ob\u021bii un profit de sute de mii de procente c\u00e2nd vorbim de orizonturi de +30 de ani. Cine ar fi cump\u0103rat 100,000$ \u00een ac\u021biuni Starbucks \u00een 1992, la 17$, dup\u0103 o mul\u021bime de split-uri (din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, o companie decide c\u0103 pre\u021bul este inaccesibil micului investitor \u0219i, s\u0103 spunem, \u00een loc de 1 ac\u021biune la 50$, decide s\u0103 ofere 2 ac\u021biuni la 25) – acum ar fi 15 milioane $ care aduc 165.279$ pe an \u00een dividente, un profit de\u00a0148.222% \u00een 22 de ani. 100,000 investi\u021bi \u00een McDonald’s, \u00een 1988, la 46% pe ac\u021biune, acum ar fi peste 2.5 mil $ \u0219i ar aduce aproape 80,000$ \u00een dividente (\u0219i McDonalds era o companie cunoscut\u0103 chiar \u0219i la acea vreme).<\/p>\n

Acesta este Capitalismul. Dincolo Gates \u0219i Buffet – oameni extrem de genero\u0219i cu banii lor – sunt\u00a0zeci de milioane de oameni care tr\u0103iesc, \u0219i tr\u0103iesc bine de pe urma capitalismului. Nu este o figur\u0103 de stil. Este realitatea. Dincolo de corpora\u021biile pe care orice rom\u00e2n respectabil le ur\u0103\u0219te, exist\u0103 milioane de pensionari care-\u0219i suplimenteaz\u0103 pensia cu profiturile acestor corpora\u021bii, exist\u0103 mul\u021bi lefegii care-\u0219i pl\u0103tesc ipotecile investind\u00a0\u0219i ob\u021bin\u00e2nd \u00eenapoi o parte de profit, exist\u0103 milioane de salarii pl\u0103tite, exist\u0103 taxe (\u00een US, taxele corporative sunt 35% – fa\u021b\u0103 de, s\u0103 zicem, Irlanda unde sunt 12.5%) care construiesc drumuri \u0219i poduri \u0219i pl\u0103tesc salariile bugetarilor.<\/p>\n

Dac\u0103 nu m\u0103 crede\u021bi, verifica\u021bi pe www.google.ca\/finance <\/a>orice companie v\u0103 trece prin minte – Intel, Starbucks, Berkshire Hathaway etc. Pe prima pagin\u0103 ve\u021bi vedea Inst. Own<\/strong>. Dac\u0103 plimba\u021bi cursorul deasupra acestei etichete v\u0103 va oferi defini\u021bia: “De\u021binut de institu\u021bii<\/strong>: Procentul de ac\u021biuni de\u021binut de investitori institu\u021bionali, cum ar fi planuri de pensii<\/em>“. 66% din Intel, 73% din Starbucks, p\u00e2n\u0103 \u0219i 69% dintr-o corpora\u021bie care exploateaz\u0103 “aurul cu cianuri” (93% din aurul mondial este exploatat astfel) cum este Goldcorp, sau 51% dintr-o companie de petrol cum este\u00a0Exxon Mobil Corp – pl\u0103tesc pensii indirect \u0219i profitul lor\u00a0se distribuie \u00een fibra social\u0103 a capitalismului.<\/p>\n

\"Dac\u0103<\/a>
Dac\u0103 istoria ne \u00eenva\u021b\u0103 ceva, e faptul c\u0103 proprietatea privat\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de civiliza\u021bie.<\/figcaption><\/figure>\n

Mult\u0103 lume \u00een Rom\u00e2nia, am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een anul \u00een care am tr\u0103it \u00een Rom\u00e2nia \u0219i din comentariile de pe Facebook, ia ca defini\u021bie a “capitalismului”\u00a0imaginile schimonosite\u00a0ce li s-au prezentat ani \u00eentregi, crizele, dezastrele. “Om de afaceri” este fie imaginea cioflingarului care se plimb\u0103 \u00een Mercedes, bea \u0219ampanie de 500 EU sticla, dar uit\u0103 s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 angaja\u021bii, fie ho\u021bii cu conexiuni politice care dintr-o \u00eentors\u0103tur\u0103 de condei cump\u0103r\u0103 jum\u0103tate de jude\u021b. Acum\u00a0a \u00eenceput cur\u0103\u021benia \u0219i aceste imagini se vor primeni. Sper din suflet ca rom\u00e2nii s\u0103 afle \u0219i de acei patroni care muncesc mai mult dec\u00e2t orice angajat \u0219i nu-\u0219i iau salar ca s\u0103 nu fie sili\u021bi s\u0103-\u0219i dea angaja\u021bii afar\u0103. Vreau s\u0103 afle \u0219i de cele 7\u00a0milioane de familii americane\u00a0milionare, despre cele 2.3 milioane de familii chineze milioanare dintre care cei mai mul\u021bi sunt oameni ca noi care au pornit o afacere, au ridicat-o din p\u0103m\u00e2nt \u0219i, dup\u0103 20-30 de ani au 1-2 milioane $ \u00een banc\u0103. \u0218tia\u021bi c\u0103, din cei 19 miliardari noi identifica\u021bi\u00a0\u00een Forbes, numai 8 au mo\u0219tenit banii – restul i-au f\u0103cut?!<\/p>\n

Putem s\u0103 vedem numai ce-i r\u0103u \u00een capitalism sau putem s\u0103 arunc\u0103m un ochi \u0219i la binele pe care acest capitalism \u00eel aduce. A\u0219 putea scrie pagini \u0219i pagini de milionari sau miliardari care au tr\u0103it vie\u021bi decente – f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i pun\u0103 popoul la TV \u0219i s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u00een fa\u021ba am\u0103r\u00e2\u021bilor, care fac dona\u021bii incredibile: pentru\u00a0spitale, pentru proiecte lipsite de interes comercial, pentru programe spa\u021biale sau cercet\u0103ri de care\u00a0Statul nu este interesat. Bill Gates \u0219i Warren Buffet au pornit un program prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 miliardarii s\u0103 doneze cel pu\u021bin 50% din averea lor la funda\u021bii de caritate. P\u00e2n\u0103 acum 92 de miliardari americani au semnat aceast\u0103 promisiune, inclusiv Ted Turner, Mark Zuckerberg \u0219i foarte mul\u021bi al\u021bii, \u00een frunte cu fondatorii (numai \u00een 2014, Buffet a donat 2.8 MILIARDE $). Lista lor complet\u0103 \u0219i scrisorile de promisiune public\u0103\u00a0pot fi consultate aici<\/a>.<\/p>\n

Putem, desigur, s\u0103 ne \u00eentoarcem cu spatele la Capitalism. Putem s\u0103 cerem Statului, cumva, nu \u0219tim \u0219i nici nu ne intereseaz\u0103 cum, s\u0103 transforme cu bagheta magic\u0103 pu\u021binul depus la Casa de Asigur\u0103ri Sociale, \u00een pensii grase, de la 3000 de lei \u00een sus. Angajatul \u0219i angajatorul, \u00eempreun\u0103 depun 30% din salar (10% angajatul \u0219i 20% angajatorul – extrem de mult). La un salar mediu, de 1600 de lei, asta \u00eenseamn\u0103 480 lei pe lun\u0103. \u00cen 25 de ani, angajatul nostru mediu depune 144.000 RON.\u00a0Ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 unui om 20 de ani de pensie<\/strong>, la 65% din salarul avut – s\u0103 spunem aceia\u0219i 1600 lei – 1040 de lei, Statul trebuie s\u0103 vin\u0103 cu aproape 250,000 de lei<\/strong>. Cum? Statul are nevoie de capitalism, de unul solid, de unul productiv, \u00een care oamenii prosper\u0103 \u0219i pl\u0103tesc taxele \u0219i impozitele pentru c\u0103 simt c\u0103\u00a0primesc valoare.<\/p>\n

Putem s\u0103 ur\u00e2m investi\u021biile str\u0103ine, s\u0103 le fug\u0103rim ca nu cumva s\u0103 ciunteasc\u0103 vreo buc\u0103\u021bic\u0103 din \u021b\u0103ri\u0219oara noastr\u0103 sau putem s\u0103 le invit\u0103m,\u00a0cu legi corecte, s\u0103 le permitem\u00a0s\u0103 fac\u0103 profit corect, s\u0103 dea slujbe oamenilor, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe (TVA, CASS, CAS, impozit pe profit) \u0219i s\u0103 contribuie \u0219i la prosperitatea noastr\u0103 a\u0219a cum au f\u0103cut-o \u0219i \u00een alte locuri. Am auzit adesea comentariul “Duc profitul peste grani\u021b\u0103”. \u0218i?!\u00a0Oare \u00eembog\u0103\u021bi\u021bii local, c\u00e2nd \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 Ferrari sau Bentley, c\u00e2nd \u00ee\u0219i fac vacan\u021bele la Monte Carlo sau Londra, \u021bin acel profit \u00een Rom\u00e2nia?! Nu vreau s\u0103 fiu r\u0103u – \u00eencerc s\u0103 fiu pur \u0219i simplu pragmatic.<\/p>\n

\u00cemi amintesc mereu de unchiul meu din partea tat\u0103lui. A muncit la \u021aes\u0103tura. Dup\u0103 Revolu\u021bie, un coleg \u00eentreprinz\u0103tor \u0219i-a deschis o firm\u0103 de confec\u021bii. Omul a angajat trei sau patru colegi – printre care \u0219i Relu –\u00a0aducea material din Turcia \u0219i a pornit o afacere prosper\u0103. Bine\u00een\u021beles c\u0103 muncea pe rupte.\u00a0Angaja\u021bii primeau cu 50% mai mult dec\u00e2t la \u021aes\u0103tura. Dup\u0103 circa \u0219ase luni, Relu, unchiul meu, \u0219i-a dat demisia. De ce? l-am \u00eentrebat eu \u0219i toat\u0103 familia. R\u0103spunsul a fost unul halucinant (la fel de halucinant cum este \u0219i cel\u00a0care prive\u0219te profitul f\u0103cut de o firm\u0103 sau alta): “Da’ ce?! El (patronul) sa fac\u0103 de 8-10 ori c\u00e2t mine \u0219i eu s\u0103 muncesc pe br\u00e2nci \u0219i s\u0103 m\u0103 pl\u0103teasc\u0103 at\u00e2t de pu\u021bin?”.\u00a0\u0218i uite a\u0219a, unchiul meu, a p\u0103r\u0103sit o slujb\u0103 excelent\u0103, cu un \u0219ef prieten \u0219i prietenos, pentru c\u0103-l durea de capra vecinului. Nu v\u0103 mai spun ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu unchiul meu dar crede\u021bi-m\u0103 c\u0103 n-a fost bine.<\/p>\n

<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am folosit inten\u021bionat cuv\u00e2ntul. Pentru rom\u00e2ni \u0219i nu numai este un cuv\u00e2nt mult-ur\u00e2t, dispre\u021buit, care evoc\u0103 imagini de co\u0219mar, exploatare,\u00a0foametea celor mul\u021bi direct propor\u021bional\u0103 cu obscenitatea luxului celor pu\u021bini. Are mai multe conota\u021bii negative dec\u00e2t a adunat comunismul \u00een 45 de ani – chiar \u0219i dup\u0103\u00a0zeci de mii de execu\u021bii sumare,\u00a0sute de mii de oameni \u00eentemni\u021ba\u021bi, penurii \u00eengrozitoare. Aparent Rom\u00e2nia a ajung \u00een capitalism pentru c\u0103 – a\u0219a g\u00e2nde\u0219te cet\u0103\u021beanul –\u00a0ce\u00a0poate fi dac\u0103 nu mai este comunism?! “Capitalism” este un cuv\u00e2nt. Nu \u00eenseamn\u0103 nimic sau, din contra, \u00eenseamn\u0103 orice. La fel ca \u0219i “comunism” sau “socialism”: pot fi idei, pot fi o m\u00e2n\u0103 de ideali\u0219ti vis\u00e2nd cu ochii deschi\u0219i c\u0103 pot face via\u021ba tuturor bun\u0103 dar pot fi portretet ale\u00a0gulagurilor, ale unor psihopa\u021bi care dau m\u00e2n\u0103 liber\u0103\u00a0cozilor lor de topor. “Cre\u0219tinism” e alt cuv\u00e2nt – poate fi Iisus, o filosofie umanist\u0103 sau poate fi “ochi pentru ochi”, poate fi Maica Tereza sau, din contra, un Mare Inchizitor delect\u00e2ndu-se cu orgia rugurilor.\u00a0\u00a0Dincolo de cuvinte\u00a0este tot ceea ce noi, ca societate punem, este suma valorilor noastre. Cu valorile noastre \u0219i cu \u00een\u021belegerea noastr\u0103 a acestui cuv\u00e2nt ar trebui s\u0103 ne r\u0103zboim, nu cu un cuv\u00e2nt gol.   Am divagat. Dincolo de valen\u021bele\u00a0morale, probabil \u00eenaintea lor, capitalismul este un sistem economic. Putem s\u0103 ne pl\u00e2ngem c\u0103 e un sistem economic absurd, \u00eengrozitor, putem s\u0103 ne pl\u00e2ngem de natura lui ciclic\u0103 (cre\u0219tere \u0219i criz\u0103, urmat\u0103 de cre\u0219tere \u0219i iar\u0103\u0219i de criz\u0103)\u00a0sau putem s\u0103-l folosim \u00een favoarea noastr\u0103, s\u0103 juc\u0103m jocul c\u00e2t de corect putem \u0219i s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 prosperitatea e bun\u0103 dar c\u0103 dragostea de bani e un lucru tic\u0103los care nu conduce la fericire. Steward Horeji era un om de afaceri din\u00a0Mid-West-ul american. \u00cen 1980 competi\u021bia \u00eei ucidea afacerea\u00a0\u00eenfiin\u021bat\u0103 de bunicul s\u0103u: Brown Welding Supply. \u00centr-un moment de disperare (sau geniu), a scos 10,000$ din banii companiei \u0219i a cump\u0103rat 40 de ac\u021biuni ale Berkshire Hathaway – o companie despre care-i vorbise un prieten. Ac\u021biunile se vindeau cu 265 la acea vreme. Peste \u00eenc\u0103 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a mai cump\u0103rat 60 de ac\u021biuni la 295. Sunt sume importante pentru acele timpuri (o ma\u0219in\u0103 era \u00een jur de 4-5000) dar nicidecum sume \u00een afara putin\u021bei unui om mediu din A. de Nord, mai ales \u00een acele timpuri. Pas cu pas a mai cump\u0103rat, a reinvestit dividentele astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een 1998 de\u021binea 5800 de ac\u021biuni la aceast\u0103 companie a celebrului Warren Buffet. A v\u00e2ndut 1500 de ac\u021biuni pentru… 120.000.000$, c\u0103ci acum fiecare ac\u021biune valora 80,000$. Celelalte ac\u021biuni, pe care le-a \u021binut, acum valoreaz\u0103 742.000.000$. \u00cen total, profitul lui a fost de\u00a0 640.509 % pe termen de 33 de ani (da, \u0219ase sute patruzeci de mii la sut\u0103!). Desigur, este doar un caz – nici un exemplu str\u0103lucit pentru c\u0103 vorbim de un om care \u0219i-a pus toate ou\u0103le \u00eentr-un singur co\u0219 (probabil), \u00een cel mai aurit co\u0219 – cel al lui Warren Buffet. De\u0219i succesul Berkshire Hathaway nu este u\u0219or de \u00eent\u00e2lnit, totu\u0219i, nu e chiar nimic excep\u021bional s\u0103 ob\u021bii un profit de sute de mii de procente c\u00e2nd vorbim de orizonturi de +30 de ani. Cine ar fi cump\u0103rat 100,000$ \u00een ac\u021biuni Starbucks \u00een 1992, la 17$, dup\u0103 o mul\u021bime de split-uri (din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, o companie decide c\u0103 pre\u021bul este inaccesibil micului investitor \u0219i, s\u0103 spunem, \u00een loc de 1 ac\u021biune la 50$, decide s\u0103 ofere 2 ac\u021biuni la 25) – acum ar fi 15 milioane $ care aduc 165.279$ pe an \u00een dividente, un profit de\u00a0148.222% \u00een 22 de ani. 100,000 investi\u021bi \u00een McDonald’s, \u00een 1988, la 46% pe ac\u021biune, acum ar fi peste 2.5 mil $ \u0219i ar aduce aproape 80,000$ \u00een dividente (\u0219i McDonalds era o companie cunoscut\u0103 chiar \u0219i la acea vreme). Acesta este Capitalismul. Dincolo Gates \u0219i Buffet – oameni extrem de genero\u0219i cu banii lor – sunt\u00a0zeci de milioane de oameni care tr\u0103iesc, \u0219i tr\u0103iesc bine de pe urma capitalismului. Nu este o figur\u0103 de stil. Este realitatea. Dincolo de corpora\u021biile pe care orice rom\u00e2n respectabil le ur\u0103\u0219te, exist\u0103 milioane de pensionari care-\u0219i suplimenteaz\u0103 pensia cu profiturile acestor corpora\u021bii, exist\u0103 mul\u021bi lefegii care-\u0219i pl\u0103tesc ipotecile investind\u00a0\u0219i ob\u021bin\u00e2nd \u00eenapoi o parte de profit, exist\u0103 milioane de salarii pl\u0103tite, exist\u0103 taxe (\u00een US, taxele corporative sunt 35% – fa\u021b\u0103 de, s\u0103 zicem, Irlanda unde sunt 12.5%) care construiesc drumuri \u0219i poduri \u0219i pl\u0103tesc salariile bugetarilor. Dac\u0103 nu m\u0103 crede\u021bi, verifica\u021bi pe www.google.ca\/finance orice companie v\u0103 trece prin minte – Intel, Starbucks, Berkshire Hathaway etc. Pe prima pagin\u0103 ve\u021bi vedea Inst. Own. Dac\u0103 plimba\u021bi cursorul deasupra acestei etichete v\u0103 va oferi defini\u021bia: “De\u021binut de institu\u021bii: Procentul de ac\u021biuni de\u021binut de investitori institu\u021bionali, cum ar fi planuri de pensii“. 66% din Intel, 73% din Starbucks, p\u00e2n\u0103 \u0219i 69% dintr-o corpora\u021bie care exploateaz\u0103 “aurul cu cianuri” (93% din aurul mondial este exploatat astfel) cum este Goldcorp, sau 51% dintr-o companie de petrol cum este\u00a0Exxon Mobil Corp – pl\u0103tesc pensii indirect \u0219i profitul lor\u00a0se distribuie \u00een fibra social\u0103 a capitalismului. Mult\u0103 lume \u00een Rom\u00e2nia, am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een anul \u00een care am tr\u0103it \u00een Rom\u00e2nia \u0219i din comentariile de pe Facebook, ia ca defini\u021bie a “capitalismului”\u00a0imaginile schimonosite\u00a0ce li s-au prezentat ani \u00eentregi, crizele, dezastrele. “Om de afaceri” este fie imaginea cioflingarului care se plimb\u0103 \u00een Mercedes, bea \u0219ampanie de 500 EU sticla, dar uit\u0103 s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 angaja\u021bii, fie ho\u021bii cu conexiuni politice care dintr-o \u00eentors\u0103tur\u0103 de condei cump\u0103r\u0103 jum\u0103tate de jude\u021b. Acum\u00a0a \u00eenceput cur\u0103\u021benia \u0219i aceste imagini se vor primeni. Sper din suflet ca rom\u00e2nii s\u0103 afle \u0219i de acei patroni care muncesc mai mult dec\u00e2t orice angajat \u0219i nu-\u0219i iau salar ca s\u0103 nu fie sili\u021bi s\u0103-\u0219i dea angaja\u021bii afar\u0103. Vreau s\u0103 afle \u0219i de cele 7\u00a0milioane de familii americane\u00a0milionare, despre cele 2.3 milioane de familii chineze milioanare dintre care cei mai mul\u021bi sunt oameni ca noi care au pornit o afacere, au ridicat-o din p\u0103m\u00e2nt \u0219i, dup\u0103 20-30 de ani au 1-2 milioane $ \u00een banc\u0103. \u0218tia\u021bi c\u0103, din cei 19 miliardari noi identifica\u021bi\u00a0\u00een Forbes, numai 8 au mo\u0219tenit banii – restul i-au f\u0103cut?! Putem s\u0103 vedem numai ce-i r\u0103u \u00een capitalism sau putem s\u0103 arunc\u0103m un ochi \u0219i la binele pe care acest capitalism \u00eel aduce. A\u0219 putea scrie pagini \u0219i pagini de milionari sau miliardari care au tr\u0103it vie\u021bi decente – f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i pun\u0103 popoul la TV \u0219i s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u00een fa\u021ba am\u0103r\u00e2\u021bilor, care fac dona\u021bii incredibile: pentru\u00a0spitale, pentru proiecte lipsite de interes comercial, pentru programe spa\u021biale sau cercet\u0103ri de care\u00a0Statul nu este interesat. Bill Gates \u0219i Warren Buffet au pornit un program prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 miliardarii s\u0103 doneze cel pu\u021bin 50% din averea lor la funda\u021bii de caritate. P\u00e2n\u0103 acum 92 de miliardari americani au semnat aceast\u0103 promisiune, inclusiv Ted Turner, Mark Zuckerberg \u0219i foarte mul\u021bi al\u021bii, \u00een frunte cu fondatorii (numai \u00een 2014, Buffet a donat 2.8 MILIARDE $). Lista lor complet\u0103 \u0219i scrisorile de promisiune public\u0103\u00a0pot fi consultate aici. Putem, desigur, s\u0103 ne \u00eentoarcem cu spatele la Capitalism. Putem s\u0103 cerem Statului, cumva, nu \u0219tim \u0219i nici nu ne intereseaz\u0103 cum, s\u0103 transforme cu bagheta magic\u0103 pu\u021binul depus la Casa de Asigur\u0103ri Sociale, \u00een pensii grase, de la 3000 de lei \u00een sus. Angajatul \u0219i angajatorul, \u00eempreun\u0103 depun 30% din salar (10% angajatul \u0219i 20% angajatorul – extrem de mult). La un salar mediu, de 1600 de lei, asta \u00eenseamn\u0103 480 lei pe lun\u0103. \u00cen 25 de ani, angajatul nostru mediu depune 144.000 RON.\u00a0Ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 unui om 20 de ani de pensie, la 65% din salarul avut – s\u0103 spunem aceia\u0219i 1600 lei – 1040 de lei, Statul trebuie s\u0103 vin\u0103 cu aproape 250,000 de lei. Cum? Statul are nevoie de capitalism, de unul solid, de unul productiv, \u00een care oamenii prosper\u0103 \u0219i pl\u0103tesc taxele \u0219i impozitele pentru c\u0103 simt c\u0103\u00a0primesc valoare. Putem s\u0103 ur\u00e2m investi\u021biile str\u0103ine, s\u0103 le fug\u0103rim ca nu cumva s\u0103 ciunteasc\u0103 vreo buc\u0103\u021bic\u0103 din \u021b\u0103ri\u0219oara noastr\u0103 sau putem s\u0103 le invit\u0103m,\u00a0cu legi corecte, s\u0103 le permitem\u00a0s\u0103 fac\u0103 profit corect, s\u0103 dea slujbe oamenilor, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe (TVA, CASS, CAS, impozit pe profit) \u0219i s\u0103 contribuie \u0219i la prosperitatea noastr\u0103 a\u0219a cum au f\u0103cut-o \u0219i \u00een alte locuri. Am auzit adesea comentariul “Duc profitul peste grani\u021b\u0103”. \u0218i?!\u00a0Oare \u00eembog\u0103\u021bi\u021bii local, c\u00e2nd \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 Ferrari sau Bentley, c\u00e2nd \u00ee\u0219i fac vacan\u021bele la Monte Carlo sau Londra, \u021bin acel profit \u00een Rom\u00e2nia?! Nu vreau s\u0103 fiu r\u0103u – \u00eencerc s\u0103 fiu pur \u0219i simplu pragmatic. \u00cemi amintesc mereu de unchiul meu din partea tat\u0103lui. A muncit la \u021aes\u0103tura. Dup\u0103 Revolu\u021bie, un coleg \u00eentreprinz\u0103tor \u0219i-a deschis o firm\u0103 de confec\u021bii. Omul a angajat trei sau patru colegi – printre care \u0219i Relu –\u00a0aducea material din Turcia \u0219i a pornit o afacere prosper\u0103. Bine\u00een\u021beles c\u0103 muncea pe rupte.\u00a0Angaja\u021bii primeau cu 50% mai mult dec\u00e2t la \u021aes\u0103tura. Dup\u0103 circa \u0219ase luni, Relu, unchiul meu, \u0219i-a dat demisia. De ce? l-am \u00eentrebat eu \u0219i toat\u0103 familia. R\u0103spunsul a fost unul halucinant (la fel de halucinant cum este \u0219i cel\u00a0care prive\u0219te profitul f\u0103cut de o firm\u0103 sau alta): “Da’ ce?! El (patronul) sa fac\u0103 de 8-10 ori c\u00e2t mine \u0219i eu s\u0103 muncesc pe br\u00e2nci \u0219i s\u0103 m\u0103 pl\u0103teasc\u0103 at\u00e2t de pu\u021bin?”.\u00a0\u0218i uite a\u0219a, unchiul meu, a p\u0103r\u0103sit o slujb\u0103 excelent\u0103, cu un \u0219ef prieten \u0219i prietenos, pentru c\u0103-l durea de capra vecinului. Nu v\u0103 mai spun ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu unchiul meu dar crede\u021bi-m\u0103 c\u0103 n-a fost bine.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_s2mail":"","footnotes":""},"categories":[343],"tags":[369,385,455,239,544,557],"class_list":["post-126","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie","tag-berkshire-hathaway","tag-capitalism","tag-google-finance","tag-profit","tag-starbucks","tag-warren-buffet"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=126"}],"version-history":[{"count":6,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":134,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/126\/revisions\/134"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=126"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=126"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=126"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}