{"id":169,"date":"2015-03-11T16:10:40","date_gmt":"2015-03-11T16:10:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/?p=169"},"modified":"2015-03-11T18:07:05","modified_gmt":"2015-03-11T18:07:05","slug":"macroeconomie","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/03\/11\/macroeconomie\/","title":{"rendered":"Macroeconomie"},"content":{"rendered":"
<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>

PIB, IMF, ECB, datorii guvernamentale, bani europeni,\u00a0deficit bugetar, obliga\u021biuni de stat…\u00a0Dac\u0103 este s\u0103 judeci dup\u0103 relaxarea cu care publicul larg\u00a0vorbe\u0219te despre ace\u0219ti termeni, lucrurile par\u00a0foarte simple, pe deplin \u00een\u021belese de oameni.\u00a0\u0218i totu\u0219i,\u00a0o dat\u0103 ce iei la puricat vorbele interlocutorului sau dup\u0103 ce acesta emite o teorie “constipa\u021bionist\u0103”, realizezi c\u0103 omul de r\u00e2nd nu e foarte preocupat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ace\u0219ti termeni, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 macroeconomia. Func\u021bionalitatea sistemului\u00a0macroeconomic este, \u00een ciuda priceperii afi\u0219ate de comentatorul ocazional, un mare mister pentru acesta. Este, \u00een adev\u0103r, un lucru complicat dar care poate fi simplificat suficient de mult pentru a fi permisiv \u00a0unei persoane care nu a urmat studii de specialitate. De\u0219i nu constituie obiectul acestui blog, m-am g\u00e2ndit c\u0103 pu\u021bin\u0103 educa\u021bie – bizuit\u0103 pe exemple concrete – nu poate strica.<\/p>\n

PIB – Produsul Intern Brut<\/strong>. \u00cen englez\u0103 este GDP (Gross Domestric Product). Este un num\u0103r\u00a0care \u00eensumeaz\u0103 cantitatea total\u0103 de bunuri produse \u0219i servicii prestate \u00eentr-o anumit\u0103 \u021bar\u0103.\u00a0De\u0219i e folosit cu obstina\u021bie de politicieni \u0219i economi\u0219ti \u00een toate rapoartele lor, PIB-ul nu are o mare aplica\u021bie practic\u0103 dincolo de a\u00a0oferi o imagine superficial\u0103\u00a0despre economia unei anumite \u021b\u0103ri. Auzim \u0219i citim adesea folosirea PIB-ului \u00een raport cu datoria na\u021bional\u0103<\/strong>. Tratatul de la Maastricht prevedea c\u0103 nici o \u021bar\u0103-membr\u0103 a UE nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 nivelul de \u00eendatorare de 60% din PIB. Acum, media pe UE este de 80% din PIB – o m\u0103sur\u0103 a c\u00e2t de respectate sunt legile de c\u0103tre statele-membre UE.<\/p>\n

\"O<\/a>
O cre\u0219tere rapid\u0103 a venitului poate ajuta plata datoriilor. Asta NU se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul Europei<\/figcaption><\/figure>\n

Folosirea PIB-ului este\u00a0o mare p\u0103c\u0103leal\u0103 \u0219i v\u0103 voi spune de ce. La fel cum o familie nu \u00ee\u0219i pl\u0103te\u0219te datoriile cu salariul brut,\u00a0Guvernul nu poate pl\u0103ti aceste datorii cu banii din PIB. Evident – un PIB crescut ar trebui s\u0103 \u00eensemne \u00eencas\u0103ri la buget sporite, deci o capacitate de plat\u0103 crescut\u0103, dar este un lucru care func\u021bioneaz\u0103 numai \u00een teorie.\u00a0Pentru binele mers al unei \u021b\u0103ri \u0219i acoperirea obliga\u021biilor de plat\u0103 ceea ce conteaz\u0103 sunt \u00eencas\u0103rile bugetare<\/strong>, banii care ajung \u00een\u00a0m\u00e2na guvernului. Dup\u0103 cum vede\u021bi, m-am ab\u021binut din a folosi cuv\u00e2ntul “buget<\/strong>” pentru c\u0103 \u00een realitate bugetul este finan\u021bat \u0219i din datorie – acel mereu men\u021bionat “deficit bugetar<\/strong>“.<\/p>\n

Hai s\u0103 lu\u0103m un exemplu faimos. La ora actual\u0103 US are un PIB de 16.77 trilioane $. Datoria US \u00eens\u0103 este de 101.53% din PIB, deci un calculat 17.026 trilioane. \u00cen aceast\u0103 lume a dezm\u0103\u021bului \u0219i lipsei de modera\u021bie, cu grecii av\u00e2nd o datorei de 175% din PIB \u0219i Japonia peste 200% din PIB, am putea spune c\u0103 n-o duc prea r\u0103u. Dac\u0103 ne raport\u0103m la PIB, g\u00eendul ne duce la faptul c\u0103 are datorii numai c\u00e2t produce \u00eentr-un an.\u00a0Numai c\u0103 SUA poate pl\u0103ti aceste datorii sau m\u0103car dob\u00e2nzile aferente doar cu \u00eencas\u0103rile la buget. Acestea erau estimate la 26.9% din PIB, deci 4.5 trilioane $. Cu alte cuvinte, guvernului\u00a0USA i-ar\u00a0lui 3 ani \u0219i 9 luni ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 aceast\u0103 datorie – presupun\u00e2nd c-ar putea func\u021biona cu “aer”. Nu e deloc r\u0103u pentru c\u0103, acum 4 ani, acest raport era mult mai r\u0103u – peste 7 ani de buget pentru a putea acoperi datoria- dar totu\u0219i nu foarte bun\u00a0\u00een via\u021ba real\u0103. \u00a0\u00cens\u0103, dac\u0103 US ar ridica nivelul de taxare la cel al Fran\u021bei – care este 44.6% din PIB – s-ar \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i foarte repede.<\/p>\n

\"Se<\/a>
Se observ\u0103 cum datoria Germaniei cre\u0219te \u00een timpul crizei semnificativ – cu alte cuvinte Germania se \u00eemprumut\u0103 ca s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 rudele europene s\u0103race. Se observ\u0103 \u0219i cum descre\u0219te, pentru c\u0103 Germania \u00ee\u0219i pl\u0103te\u0219te datoriile.<\/figcaption><\/figure>\n

Reamintesc c\u0103 o datorie extern\u0103 sub 60% din PIB era nivelul\u00a0stabilit de “s\u0103n\u0103tate financiar\u0103”.\u00a0La ora actual\u0103 acest nivel pare de neatins – Fran\u021ba are 93.5% din PIB, Irlanda are 123% din PIB, chiar \u0219i Germania a trecut peste 80% din GDP. O alt\u0103 condi\u021bie de m\u0103surare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii financiare era men\u021binerea sub 3% a deficitului bugetar<\/strong>. Nu este at\u00e2t de complicat, acest deficit bugetar.\u00a0Bugetul este compus din \u00eencas\u0103rile fiscale (impozite) \u0219i acest deficit. Rom\u00e2nia are circa 28 miliarde EU\u00a0\u00eencas\u0103ri la buget. S\u0103 spunem c\u0103 atunci c\u00e2nd adun\u0103 cheltuielilor ministerelor care compun guvernul,\u00a0ajung\u00a0la concluzia c\u0103 au nevoie de 32 de miliarde. Ce pot face? Fie taie 4 miliarde din buget – multe, multe slujbe \u0219i programe – fie\u00a0le \u00eemprumut\u0103 de undeva. De unde? Exist\u0103 mai multe surse: \u00eemprumuturi de la FMI sau pur \u0219i simplu vinde obliga\u021biuni de stat cuiva. Cui? P\u0103i, fie pe pia\u021ba liber\u0103 –\u00a0pl\u0103tind\u00a0dob\u00e2nda pe care investitorii (institu\u021bii financiare, b\u0103nci, persoane fizice, fonduri de pensie) o cer, fie – o man\u0103 cereasc\u0103 pentru statele falite ale UE – le vinde ECB-ului (European Central Bank – Banca Central\u0103 European\u0103).<\/p>\n

Am ajuns la alt concept important pentru macro-economie: obliga\u021biunea de stat<\/strong>. \u00a0Pe timpuri erau o metoda minunat\u0103 \u0219i extrem de stabil\u0103 de investi\u021bie pentru cei care doreau siguran\u021b\u0103 \u0219i se mul\u021bumeau cu dob\u00e2nzi relativ reduse. Statul, ca un simplu om, se \u00eemprumut\u0103.\u00a0Statul e sigur – nu e o companie care poate da faliment sau un fond mutual condus de un om ca SOV. Aceasta era povestea pe timpuri: o investi\u021bie 99.99% sigur\u0103<\/strong>. Acum \u00eens\u0103 am asistat la state falite, care au cheltuit mult prea mult, f\u0103r\u0103 chibzuin\u021b\u0103 \u0219i conceptul de faliment a Statului nu mai este at\u00e2t de fantezist.<\/p>\n

Mul\u021bi cred c\u0103 lucrurile se petrec altfel la nivelul Statului dec\u00e2t la nivelul cet\u0103\u021beanului. Bine\u00een\u021beles, Statul are mai multe mecanisme financiare la \u00eendem\u00e2n\u0103 fa\u021b\u0103 de simplul individ dar, \u00een esen\u021b\u0103, lucrurile sunt sau ar trebui s\u0103 fie la fel ca \u0219i pentru cet\u0103\u021beanul de r\u00e2nd. Ai nevoie de un \u00eemprumut, \u00eel ceri \u0219i creditorii – cei care au bani, indiferent de cine sunt ace\u0219tia – \u00ee\u0219i ofer\u0103 \u00eemprumut cu o anumit\u0103 dob\u00e2nd\u0103. Dac\u0103 e\u0219ti un individ serios, cu slujb\u0103, cu venit amplu \u0219i stabil, creditorii se vor \u00eenghesui s\u0103-\u021bi dea credit cu dob\u00e2nd\u0103 mic\u0103. Aceasta e situa\u021bia Germaniei care\u00a0emite bonduri (obliga\u021biuni de stat) care de ani buni pl\u0103tesc dob\u00e2nzi aproape de 0% \u0219i, mai recent, dau dob\u00e2nzi negative<\/strong>. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pia\u021ba liber\u0103 are at\u00e2ta \u00eencredere \u00een capacitatea de plat\u0103 a\u00a0Germaniei \u00eenc\u00e2t sunt dispu\u0219i s\u0103 piard\u0103 bani pentru\u00a0siguran\u021ba fondurilor de care dispun. Evident, nimeni nu face bani atunci c\u00e2nd cump\u0103r\u0103 obliga\u021biuni care “pl\u0103tesc” -0.24% – ba\u0219ca pierderea efectiv\u0103 de 2.5% adus\u0103 de infla\u021bie. La polul opus, se afl\u0103 individul cioflingar, mincinos, care promite marea cu sarea \u0219i nu se \u021bine aproape niciodat\u0103 de cuv\u00e2nt. Acest individ, \u00eentr-o pia\u021b\u0103 normal\u0103, nu g\u0103se\u0219te \u00eemprumuturi dec\u00e2t la c\u0103m\u0103tari, cu dob\u00e2nzi exorbitante. Aceasta era situa\u021bia Greciei la \u00eenceputul crizei. S\u0103 studiem exemplul lor – plin de \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte amare pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n

\u00cen 2009, guvernul Greciei a anun\u021bat c\u0103 deficitul lor bugetar – care fusese prognozat (cu un an \u00eenainte) a fi de 3.7% (cu 0.7%\u00a0mai mult dec\u00e2t limita regulamentar\u0103 impus\u0103 de UE), este \u00een fapt 5.2%. Apoi, repede, s-a\u00a0anun\u021bat c-ar fi spre 9%. N-a r\u0103mas acolo mult pentru c\u0103 s-a anun\u021bat c\u0103 deficitul lui 2009 va fi de 12.3%. Dup\u0103 o nou\u0103 reevaluare s-a ajuns la num\u0103rul de 13.6%. Din poza de jos se pare c\u0103 \u00een 2009 deficitul a fost “numai” cu 300% \u00a0mai mult dec\u00e2t cel promis – de 9.8%. Dup\u0103 ce problema a explodat, \u00een 2010,\u00a0a fost 15.7% – un num\u0103r gigantic<\/strong>. Trebuie spus c\u0103 Grecia a\u00a0mascat – cu ajutorul unor b\u0103nci interna\u021bionale precum Goldman Sachs – un deficit mare ani \u00eentregi. Chiar \u0219i cifra oficial\u0103 – mereu de peste 3% – ar fi trebuit s\u0103 interzic\u0103 Greciei participarea la UE dar optimismul pan-european a prevalat. Peste noapte dob\u00e2nzile pentru un Stat at\u00eet de r\u0103v\u0103\u0219it au crescut, tot mai mult, tot mai mult, p\u00e2n\u0103 au\u00a0ajuns la nivelul c\u0103m\u0103t\u0103riei – peste 25%. Evident, cu asemenea dob\u00e2nzi, Grecia ar fi dat cur\u00e2nd faliment. Ce \u00eenseamn\u0103 faliment la nivel na\u021bional? Acela\u0219i lucru ca \u0219i la nivelul individual: c\u00e2nd cu venitul nu mai po\u021bi pl\u0103ti nici m\u0103car dob\u00e2nzile \u00eemprumuturilor f\u0103cute atunci e\u0219ti falit. \u0218i falimentul, \u00eentr-un stat \u00eenseamn\u0103 oprirea oric\u0103ror pl\u0103\u021bi bugetare: salarii, investi\u021bii, absolut totul.<\/p>\n

\"Nu<\/a>
Nu exist\u0103 deficit “bun” dar cifrele Greciei \u00eentrec orice m\u0103sur\u0103 de imagina\u021bie. Un guvern mai iresponsabil este greu de v\u0103zut. Acest “guvern” nu este nereprezentativ: 2.5 milioane de greci muncesc la privat \u0219i 2 milioane la stat, cu beneficii \u0219i salarii, cel mai adesea, muuuult mai mari dec\u00e2t confra\u021bii din privat.<\/figcaption><\/figure>\n

Speria\u021bi de implica\u021biile unei asemenea c\u0103deri – posibila dezmembrare a Uniunii la doar 7-8 ani dup\u0103 integrarea monetar\u0103 – Fran\u021ba \u0219i Germania s-au mobilizat. Grecia nu era singura problem\u0103 – alte state, mult mai mari \u0219i mai importante ca\u00a0PIB dec\u00e2t Grecia erau \u00een aceea\u0219i situa\u021bie: Italia, Spania etc. Dac\u0103\u00a0alungarea\u00a0Greciei ar fi fost, probabil, digerabil\u0103 de UE,\u00a0plecarea Italiei \u0219i Spaniei ar fi fost dezastruoase pentru existen\u021ba UE. Fran\u021ba \u0219i Germania au b\u0103gat, vorba comunistului Ilici, sula \u00een coastele propriilor b\u0103nci, “\u00eencuraj\u00e2ndu-le” (a se citi “oblig\u00e2ndu-le”) s\u0103 cumpere datoria unei \u021b\u0103ri falite, la o dob\u00e2nd\u0103 sc\u0103zut\u0103, necorelat\u0103 cu riscurile \u00eemprumutului. S-a \u00eencercat chiar crearea unor bonduri europene: cu alte cuvinte s\u0103 se amalgameze datoriile tuturor \u021b\u0103rilor din UE \u0219i s\u0103 se\u00a0pl\u0103teasc\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 median\u0103. V-ar conveni ca o banc\u0103 s\u0103 fac\u0103 a\u0219a ceva? S\u0103 v\u0103 amestece\u00a0ipoteca cu 5% dob\u00e2nd\u0103 – pentru c\u0103 sunte\u021bi o persoan\u0103 responsabil\u0103, cu un venit stabil – cu a be\u021bivanului de la parter (care nici m\u0103car nu s-ar fi calificat pentru un \u00eemprumut, poate doar la c\u0103m\u0103tari cu 20% \/lun\u0103) \u0219i s\u0103 vi se aplice o rat\u0103 medie de 12%?! Nici germanilor nu le-a convenit aceast\u0103 “solu\u021bie”.<\/p>\n

Apoi, \u00een\u00a02012, pentru c\u0103 nici a\u0219a Grecia nu se descurca cu plata obliga\u021biilor, s-a negociat cu creditorii interna\u021bionali (prin IMF) o re-e\u0219alonare a datoriilor de la 15 la 30 de ani \u0219i o reducere a lor cu peste 40 miliarde euro<\/a>. \u00cen 2010-2011UE a \u00eenceput s\u0103 preseze EBC s\u0103 cumpere datoriile \u021b\u0103rilor cu probleme – echipa german\u0103 de la conducerea ECB \u0219i-a dat demisia<\/a>\u00a0pentru c\u0103 nu acesta era rolul ECB, ci acela de a stabiliza euro, nu \u0219i \u021b\u0103rile care compun zona Euro. Mario Draghi a fost numit pentru c\u0103, italian fiind, avea o viziune mai flexibil\u0103 \u0219i cump\u0103rarea datoriilor perdante a prins aripi. Mario Draghi, a\u0219a flexibil cum este, \u0219i-a manifestat continuu frustrarea <\/a>legat\u0103 de lipsa de decizie politic\u0103 de redresare a economiilor. Nu c-a\u0219 fi vreun vizionar – era u\u0219or de ghicit c\u0103 nici o clas\u0103 politic\u0103 care conduce o \u021bar\u0103\u00a0semi-falit\u0103\u00a0nu va face nimic semnificativ: de ce ai risca m\u00e2nia\u00a0electoratului at\u00e2t timp c\u00e2t ai o “solu\u021bie” \u0219i ECB este silit s\u0103-\u021bi cumpere obliga\u021biunile (bond-urile) din ce \u00een ce mai lipsite de valoare?!<\/p>\n

Recuno\u0219tin\u021b\u0103?! A\u0219! Angela Merkel este, \u00een ochii multor europeni, un Hitler – de\u0219i ea \u0219i partidul ei s-au r\u0103zboit cu cet\u0103\u021beanul german care era \u00eempotriva \u00eemprumuturilor \u0219i deseori a fost singura redut\u0103 \u00eempotriva unei cizme s\u0103n\u0103toase \u00een fundul economiilor\u00a0neproductive, falite. Fran\u021ba, cel de-al doilea pol al finan\u021belor\u00a0UE, a fost mai pu\u021bin hulit\u0103\u00a0la nivelul str\u0103zii dar a pierdut rating-ul de credit care-i asigura dob\u00e2nzi reduse la deficitul bugetar pe care-l au an de an de oarece vreme.<\/p>\n

Acum \u0219tim c\u0103 acei care \u0219i-au investit banii \u00een Grecia, nu numai c\u0103 au pierdut circa 40% din suma investit\u0103 ini\u021bial dar este posibil s\u0103 nu-\u0219i mai vad\u0103 banii niciodat\u0103. Speculatori? Da, unii sunt speculatori, c\u0103m\u0103tari dar pe o pia\u021b\u0103 liber\u0103 dob\u00e2nda este \u00eentotdeauna corelat\u0103 cu statura moral\u0103 \u0219i financiar\u0103 a celui care \u00eemprumut\u0103. La o adic\u0103, ace\u0219ti c\u0103m\u0103tari \u00ee\u0219i parcheaz\u0103 banii cu dob\u00e2nd\u0103 negativ\u0103 \u00een obliga\u021biunile Germaniei. Oricum, cu Grecia au p\u0103\u021bit a\u0219a cum p\u0103\u021besc uneori c\u0103m\u0103tarii –\u00a0vor pierde mult, poate chiar to\u021bi banii. Probabil multora li se pare cinstit – e unul din riscurile specula\u021biei, s\u0103 pierzi totul. Totu\u0219i, printre speculatori au fost \u0219i b\u0103nci care au fost for\u021bate s\u0103 ri\u0219te mult – care acum sunt descoperite \u0219i au fost acoperite cu banii… cu banii omului de r\u00e2nd, cu o taxare oneroas\u0103. Sunt foarte mul\u021bi bani de la ECB –\u00a0banii tuturor, din care unii mereu iau \u0219i al\u021bii trebuie mereu s\u0103 pun\u0103 \u00eenapoi.<\/p>\n

S\u0103 nu mai d\u0103m bani \u00eenapoi! JOS FMI, JOS UE, JOS exploatatorilor. E un strig\u0103t pe care l-am auzit deseori. Uneori Argentina este men\u021bionat\u0103 ca exemplu. Voi prezenta \u00een urm\u0103toarea postare povestea complet\u0103\u00a0a celor ce s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een Argentina.<\/p>\n

<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PIB, IMF, ECB, datorii guvernamentale, bani europeni,\u00a0deficit bugetar, obliga\u021biuni de stat…\u00a0Dac\u0103 este s\u0103 judeci dup\u0103 relaxarea cu care publicul larg\u00a0vorbe\u0219te despre ace\u0219ti termeni, lucrurile par\u00a0foarte simple, pe deplin \u00een\u021belese de oameni.\u00a0\u0218i totu\u0219i,\u00a0o dat\u0103 ce iei la puricat vorbele interlocutorului sau dup\u0103 ce acesta emite o teorie “constipa\u021bionist\u0103”, realizezi c\u0103 omul de r\u00e2nd nu e foarte preocupat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ace\u0219ti termeni, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 macroeconomia. Func\u021bionalitatea sistemului\u00a0macroeconomic este, \u00een ciuda priceperii afi\u0219ate de comentatorul ocazional, un mare mister pentru acesta. Este, \u00een adev\u0103r, un lucru complicat dar care poate fi simplificat suficient de mult pentru a fi permisiv \u00a0unei persoane care nu a urmat studii de specialitate. De\u0219i nu constituie obiectul acestui blog, m-am g\u00e2ndit c\u0103 pu\u021bin\u0103 educa\u021bie – bizuit\u0103 pe exemple concrete – nu poate strica. PIB – Produsul Intern Brut. \u00cen englez\u0103 este GDP (Gross Domestric Product). Este un num\u0103r\u00a0care \u00eensumeaz\u0103 cantitatea total\u0103 de bunuri produse \u0219i servicii prestate \u00eentr-o anumit\u0103 \u021bar\u0103.\u00a0De\u0219i e folosit cu obstina\u021bie de politicieni \u0219i economi\u0219ti \u00een toate rapoartele lor, PIB-ul nu are o mare aplica\u021bie practic\u0103 dincolo de a\u00a0oferi o imagine superficial\u0103\u00a0despre economia unei anumite \u021b\u0103ri. Auzim \u0219i citim adesea folosirea PIB-ului \u00een raport cu datoria na\u021bional\u0103. Tratatul de la Maastricht prevedea c\u0103 nici o \u021bar\u0103-membr\u0103 a UE nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 nivelul de \u00eendatorare de 60% din PIB. Acum, media pe UE este de 80% din PIB – o m\u0103sur\u0103 a c\u00e2t de respectate sunt legile de c\u0103tre statele-membre UE. Folosirea PIB-ului este\u00a0o mare p\u0103c\u0103leal\u0103 \u0219i v\u0103 voi spune de ce. La fel cum o familie nu \u00ee\u0219i pl\u0103te\u0219te datoriile cu salariul brut,\u00a0Guvernul nu poate pl\u0103ti aceste datorii cu banii din PIB. Evident – un PIB crescut ar trebui s\u0103 \u00eensemne \u00eencas\u0103ri la buget sporite, deci o capacitate de plat\u0103 crescut\u0103, dar este un lucru care func\u021bioneaz\u0103 numai \u00een teorie.\u00a0Pentru binele mers al unei \u021b\u0103ri \u0219i acoperirea obliga\u021biilor de plat\u0103 ceea ce conteaz\u0103 sunt \u00eencas\u0103rile bugetare, banii care ajung \u00een\u00a0m\u00e2na guvernului. Dup\u0103 cum vede\u021bi, m-am ab\u021binut din a folosi cuv\u00e2ntul “buget” pentru c\u0103 \u00een realitate bugetul este finan\u021bat \u0219i din datorie – acel mereu men\u021bionat “deficit bugetar“. Hai s\u0103 lu\u0103m un exemplu faimos. La ora actual\u0103 US are un PIB de 16.77 trilioane $. Datoria US \u00eens\u0103 este de 101.53% din PIB, deci un calculat 17.026 trilioane. \u00cen aceast\u0103 lume a dezm\u0103\u021bului \u0219i lipsei de modera\u021bie, cu grecii av\u00e2nd o datorei de 175% din PIB \u0219i Japonia peste 200% din PIB, am putea spune c\u0103 n-o duc prea r\u0103u. Dac\u0103 ne raport\u0103m la PIB, g\u00eendul ne duce la faptul c\u0103 are datorii numai c\u00e2t produce \u00eentr-un an.\u00a0Numai c\u0103 SUA poate pl\u0103ti aceste datorii sau m\u0103car dob\u00e2nzile aferente doar cu \u00eencas\u0103rile la buget. Acestea erau estimate la 26.9% din PIB, deci 4.5 trilioane $. Cu alte cuvinte, guvernului\u00a0USA i-ar\u00a0lui 3 ani \u0219i 9 luni ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 aceast\u0103 datorie – presupun\u00e2nd c-ar putea func\u021biona cu “aer”. Nu e deloc r\u0103u pentru c\u0103, acum 4 ani, acest raport era mult mai r\u0103u – peste 7 ani de buget pentru a putea acoperi datoria- dar totu\u0219i nu foarte bun\u00a0\u00een via\u021ba real\u0103. \u00a0\u00cens\u0103, dac\u0103 US ar ridica nivelul de taxare la cel al Fran\u021bei – care este 44.6% din PIB – s-ar \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i foarte repede. Reamintesc c\u0103 o datorie extern\u0103 sub 60% din PIB era nivelul\u00a0stabilit de “s\u0103n\u0103tate financiar\u0103”.\u00a0La ora actual\u0103 acest nivel pare de neatins – Fran\u021ba are 93.5% din PIB, Irlanda are 123% din PIB, chiar \u0219i Germania a trecut peste 80% din GDP. O alt\u0103 condi\u021bie de m\u0103surare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii financiare era men\u021binerea sub 3% a deficitului bugetar. Nu este at\u00e2t de complicat, acest deficit bugetar.\u00a0Bugetul este compus din \u00eencas\u0103rile fiscale (impozite) \u0219i acest deficit. Rom\u00e2nia are circa 28 miliarde EU\u00a0\u00eencas\u0103ri la buget. S\u0103 spunem c\u0103 atunci c\u00e2nd adun\u0103 cheltuielilor ministerelor care compun guvernul,\u00a0ajung\u00a0la concluzia c\u0103 au nevoie de 32 de miliarde. Ce pot face? Fie taie 4 miliarde din buget – multe, multe slujbe \u0219i programe – fie\u00a0le \u00eemprumut\u0103 de undeva. De unde? Exist\u0103 mai multe surse: \u00eemprumuturi de la FMI sau pur \u0219i simplu vinde obliga\u021biuni de stat cuiva. Cui? P\u0103i, fie pe pia\u021ba liber\u0103 –\u00a0pl\u0103tind\u00a0dob\u00e2nda pe care investitorii (institu\u021bii financiare, b\u0103nci, persoane fizice, fonduri de pensie) o cer, fie – o man\u0103 cereasc\u0103 pentru statele falite ale UE – le vinde ECB-ului (European Central Bank – Banca Central\u0103 European\u0103). Am ajuns la alt concept important pentru macro-economie: obliga\u021biunea de stat. \u00a0Pe timpuri erau o metoda minunat\u0103 \u0219i extrem de stabil\u0103 de investi\u021bie pentru cei care doreau siguran\u021b\u0103 \u0219i se mul\u021bumeau cu dob\u00e2nzi relativ reduse. Statul, ca un simplu om, se \u00eemprumut\u0103.\u00a0Statul e sigur – nu e o companie care poate da faliment sau un fond mutual condus de un om ca SOV. Aceasta era povestea pe timpuri: o investi\u021bie 99.99% sigur\u0103. Acum \u00eens\u0103 am asistat la state falite, care au cheltuit mult prea mult, f\u0103r\u0103 chibzuin\u021b\u0103 \u0219i conceptul de faliment a Statului nu mai este at\u00e2t de fantezist. Mul\u021bi cred c\u0103 lucrurile se petrec altfel la nivelul Statului dec\u00e2t la nivelul cet\u0103\u021beanului. Bine\u00een\u021beles, Statul are mai multe mecanisme financiare la \u00eendem\u00e2n\u0103 fa\u021b\u0103 de simplul individ dar, \u00een esen\u021b\u0103, lucrurile sunt sau ar trebui s\u0103 fie la fel ca \u0219i pentru cet\u0103\u021beanul de r\u00e2nd. Ai nevoie de un \u00eemprumut, \u00eel ceri \u0219i creditorii – cei care au bani, indiferent de cine sunt ace\u0219tia – \u00ee\u0219i ofer\u0103 \u00eemprumut cu o anumit\u0103 dob\u00e2nd\u0103. Dac\u0103 e\u0219ti un individ serios, cu slujb\u0103, cu venit amplu \u0219i stabil, creditorii se vor \u00eenghesui s\u0103-\u021bi dea credit cu dob\u00e2nd\u0103 mic\u0103. Aceasta e situa\u021bia Germaniei care\u00a0emite bonduri (obliga\u021biuni de stat) care de ani buni pl\u0103tesc dob\u00e2nzi aproape de 0% \u0219i, mai recent, dau dob\u00e2nzi negative. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pia\u021ba liber\u0103 are at\u00e2ta \u00eencredere \u00een capacitatea de plat\u0103 a\u00a0Germaniei \u00eenc\u00e2t sunt dispu\u0219i s\u0103 piard\u0103 bani pentru\u00a0siguran\u021ba fondurilor de care dispun. Evident, nimeni nu face bani atunci c\u00e2nd cump\u0103r\u0103 obliga\u021biuni care “pl\u0103tesc” -0.24% – ba\u0219ca pierderea efectiv\u0103 de 2.5% adus\u0103 de infla\u021bie. La polul opus, se afl\u0103 individul cioflingar, mincinos, care promite marea cu sarea \u0219i nu se \u021bine aproape niciodat\u0103 de cuv\u00e2nt. Acest individ, \u00eentr-o pia\u021b\u0103 normal\u0103, nu g\u0103se\u0219te \u00eemprumuturi dec\u00e2t la c\u0103m\u0103tari, cu dob\u00e2nzi exorbitante. Aceasta era situa\u021bia Greciei la \u00eenceputul crizei. S\u0103 studiem exemplul lor – plin de \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte amare pentru toat\u0103 lumea. \u00cen 2009, guvernul Greciei a anun\u021bat c\u0103 deficitul lor bugetar – care fusese prognozat (cu un an \u00eenainte) a fi de 3.7% (cu 0.7%\u00a0mai mult dec\u00e2t limita regulamentar\u0103 impus\u0103 de UE), este \u00een fapt 5.2%. Apoi, repede, s-a\u00a0anun\u021bat c-ar fi spre 9%. N-a r\u0103mas acolo mult pentru c\u0103 s-a anun\u021bat c\u0103 deficitul lui 2009 va fi de 12.3%. Dup\u0103 o nou\u0103 reevaluare s-a ajuns la num\u0103rul de 13.6%. Din poza de jos se pare c\u0103 \u00een 2009 deficitul a fost “numai” cu 300% \u00a0mai mult dec\u00e2t cel promis – de 9.8%. Dup\u0103 ce problema a explodat, \u00een 2010,\u00a0a fost 15.7% – un num\u0103r gigantic. Trebuie spus c\u0103 Grecia a\u00a0mascat – cu ajutorul unor b\u0103nci interna\u021bionale precum Goldman Sachs – un deficit mare ani \u00eentregi. Chiar \u0219i cifra oficial\u0103 – mereu de peste 3% – ar fi trebuit s\u0103 interzic\u0103 Greciei participarea la UE dar optimismul pan-european a prevalat. Peste noapte dob\u00e2nzile pentru un Stat at\u00eet de r\u0103v\u0103\u0219it au crescut, tot mai mult, tot mai mult, p\u00e2n\u0103 au\u00a0ajuns la nivelul c\u0103m\u0103t\u0103riei – peste 25%. Evident, cu asemenea dob\u00e2nzi, Grecia ar fi dat cur\u00e2nd faliment. Ce \u00eenseamn\u0103 faliment la nivel na\u021bional? Acela\u0219i lucru ca \u0219i la nivelul individual: c\u00e2nd cu venitul nu mai po\u021bi pl\u0103ti nici m\u0103car dob\u00e2nzile \u00eemprumuturilor f\u0103cute atunci e\u0219ti falit. \u0218i falimentul, \u00eentr-un stat \u00eenseamn\u0103 oprirea oric\u0103ror pl\u0103\u021bi bugetare: salarii, investi\u021bii, absolut totul. Speria\u021bi de implica\u021biile unei asemenea c\u0103deri – posibila dezmembrare a Uniunii la doar 7-8 ani dup\u0103 integrarea monetar\u0103 – Fran\u021ba \u0219i Germania s-au mobilizat. Grecia nu era singura problem\u0103 – alte state, mult mai mari \u0219i mai importante ca\u00a0PIB dec\u00e2t Grecia erau \u00een aceea\u0219i situa\u021bie: Italia, Spania etc. Dac\u0103\u00a0alungarea\u00a0Greciei ar fi fost, probabil, digerabil\u0103 de UE,\u00a0plecarea Italiei \u0219i Spaniei ar fi fost dezastruoase pentru existen\u021ba UE. Fran\u021ba \u0219i Germania au b\u0103gat, vorba comunistului Ilici, sula \u00een coastele propriilor b\u0103nci, “\u00eencuraj\u00e2ndu-le” (a se citi “oblig\u00e2ndu-le”) s\u0103 cumpere datoria unei \u021b\u0103ri falite, la o dob\u00e2nd\u0103 sc\u0103zut\u0103, necorelat\u0103 cu riscurile \u00eemprumutului. S-a \u00eencercat chiar crearea unor bonduri europene: cu alte cuvinte s\u0103 se amalgameze datoriile tuturor \u021b\u0103rilor din UE \u0219i s\u0103 se\u00a0pl\u0103teasc\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 median\u0103. V-ar conveni ca o banc\u0103 s\u0103 fac\u0103 a\u0219a ceva? S\u0103 v\u0103 amestece\u00a0ipoteca cu 5% dob\u00e2nd\u0103 – pentru c\u0103 sunte\u021bi o persoan\u0103 responsabil\u0103, cu un venit stabil – cu a be\u021bivanului de la parter (care nici m\u0103car nu s-ar fi calificat pentru un \u00eemprumut, poate doar la c\u0103m\u0103tari cu 20% \/lun\u0103) \u0219i s\u0103 vi se aplice o rat\u0103 medie de 12%?! Nici germanilor nu le-a convenit aceast\u0103 “solu\u021bie”. Apoi, \u00een\u00a02012, pentru c\u0103 nici a\u0219a Grecia nu se descurca cu plata obliga\u021biilor, s-a negociat cu creditorii interna\u021bionali (prin IMF) o re-e\u0219alonare a datoriilor de la 15 la 30 de ani \u0219i o reducere a lor cu peste 40 miliarde euro. \u00cen 2010-2011UE a \u00eenceput s\u0103 preseze EBC s\u0103 cumpere datoriile \u021b\u0103rilor cu probleme – echipa german\u0103 de la conducerea ECB \u0219i-a dat demisia\u00a0pentru c\u0103 nu acesta era rolul ECB, ci acela de a stabiliza euro, nu \u0219i \u021b\u0103rile care compun zona Euro. Mario Draghi a fost numit pentru c\u0103, italian fiind, avea o viziune mai flexibil\u0103 \u0219i cump\u0103rarea datoriilor perdante a prins aripi. Mario Draghi, a\u0219a flexibil cum este, \u0219i-a manifestat continuu frustrarea legat\u0103 de lipsa de decizie politic\u0103 de redresare a economiilor. Nu c-a\u0219 fi vreun vizionar – era u\u0219or de ghicit c\u0103 nici o clas\u0103 politic\u0103 care conduce o \u021bar\u0103\u00a0semi-falit\u0103\u00a0nu va face nimic semnificativ: de ce ai risca m\u00e2nia\u00a0electoratului at\u00e2t timp c\u00e2t ai o “solu\u021bie” \u0219i ECB este silit s\u0103-\u021bi cumpere obliga\u021biunile (bond-urile) din ce \u00een ce mai lipsite de valoare?! Recuno\u0219tin\u021b\u0103?! A\u0219! Angela Merkel este, \u00een ochii multor europeni, un Hitler – de\u0219i ea \u0219i partidul ei s-au r\u0103zboit cu cet\u0103\u021beanul german care era \u00eempotriva \u00eemprumuturilor \u0219i deseori a fost singura redut\u0103 \u00eempotriva unei cizme s\u0103n\u0103toase \u00een fundul economiilor\u00a0neproductive, falite. Fran\u021ba, cel de-al doilea pol al finan\u021belor\u00a0UE, a fost mai pu\u021bin hulit\u0103\u00a0la nivelul str\u0103zii dar a pierdut rating-ul de credit care-i asigura dob\u00e2nzi reduse la deficitul bugetar pe care-l au an de an de oarece vreme. Acum \u0219tim c\u0103 acei care \u0219i-au investit banii \u00een Grecia, nu numai c\u0103 au pierdut circa 40% din suma investit\u0103 ini\u021bial dar este posibil s\u0103 nu-\u0219i mai vad\u0103 banii niciodat\u0103. Speculatori? Da, unii sunt speculatori, c\u0103m\u0103tari dar pe o pia\u021b\u0103 liber\u0103 dob\u00e2nda este \u00eentotdeauna corelat\u0103 cu statura moral\u0103 \u0219i financiar\u0103 a celui care \u00eemprumut\u0103. La o adic\u0103, ace\u0219ti c\u0103m\u0103tari \u00ee\u0219i parcheaz\u0103 banii cu dob\u00e2nd\u0103 negativ\u0103 \u00een obliga\u021biunile Germaniei. Oricum, cu Grecia au p\u0103\u021bit a\u0219a cum p\u0103\u021besc uneori c\u0103m\u0103tarii –\u00a0vor pierde mult, poate chiar to\u021bi banii. Probabil multora li se pare cinstit – e unul din riscurile specula\u021biei, s\u0103 pierzi totul. Totu\u0219i, printre speculatori au fost \u0219i b\u0103nci care au fost for\u021bate s\u0103 ri\u0219te mult – care acum sunt descoperite \u0219i au fost acoperite cu banii… cu banii omului de r\u00e2nd, cu o taxare oneroas\u0103. Sunt foarte mul\u021bi bani de la ECB –\u00a0banii tuturor, din care unii mereu iau \u0219i al\u021bii trebuie mereu s\u0103 pun\u0103 \u00eenapoi. S\u0103 nu mai d\u0103m bani \u00eenapoi! JOS FMI, JOS UE, JOS exploatatorilor. E un strig\u0103t pe care l-am auzit deseori. Uneori Argentina este men\u021bionat\u0103 ca exemplu. Voi prezenta \u00een urm\u0103toarea postare povestea complet\u0103\u00a0a celor ce s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een Argentina.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_s2mail":"","footnotes":""},"categories":[343,345],"tags":[355,383,423,429,450,453,457,493],"class_list":["post-169","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie","category-macroeconomie","tag-argentina","tag-camatar","tag-deficit-bugetar","tag-dobanda-negativa","tag-franta","tag-germania","tag-grecia","tag-obligatiune-de-stat"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/169","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=169"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/169\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":175,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/169\/revisions\/175"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=169"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=169"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=169"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}