{"id":176,"date":"2015-03-18T20:07:20","date_gmt":"2015-03-18T20:07:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/?p=176"},"modified":"2015-03-18T20:07:20","modified_gmt":"2015-03-18T20:07:20","slug":"povestea-argentinei-i","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/03\/18\/povestea-argentinei-i\/","title":{"rendered":"Povestea Argentinei – I"},"content":{"rendered":"
<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>

Argentina are o poveste cu toate ingredientele unui roman de ac\u021biune \u0219i, astfel, poate ilustra multe\u00a0aspecte financiar-economice ale macroeconomiei. Am citit – \u0219i auzit – de c\u00e2teva ori despre “exemplul Argentinei”, cu respect la faptul c\u0103 – se crede – au decis s\u0103 nu mai pl\u0103teasc\u0103 datoriile la FMI \u00een 2002 \u0219i… au tr\u0103it ferici\u021bi p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Din nefericire nu a\u0219a s-a derulat povestea.<\/p>\n

Argentina, \u00een timpul dictaturii militare, din diverse motive, inclusiv R\u0103zboiul din Falkland, a adunat mari deficite bugetare – a se citi “datorii” – uneori peste 15%. Anii de dictatur\u0103 militar\u0103 au condus la un dezastru economic: produc\u021bia industrial\u0103 a sc\u0103zut cu 20%, salariile au sc\u0103zut cu 36% din cauza infla\u021biei, \u0219omajul a crescut\u00a0la 18%.<\/p>\n

Not\u0103: 10-15% poate p\u0103rea pu\u021bin dar orice num\u0103r\u00a0macro-economic\u00a0reprezentat \u00een 2 pozi\u021bii este un adev\u0103rat dezastru. \u0218omajul din SUA \u00een timpul crizei din 1929-33 era de 25% (pentru compara\u021bie, al Argentinei \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 n-a trecut de 10%). Grecia a intrat \u00eentr-o recesiune cumplit\u0103 din cauza unui deficit de 15%.<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 revenirea democra\u021biei, \u00een 1983, lucrurile n-au fost mai bune. Guvernele democratic-alese s-au trezit confruntate cu efectele cumplitei \u00eendator\u0103ri – numai dob\u00e2nda anual\u0103 era de 5 miliarde $. Miracolul democra\u021biei nu s-a manifestat. Infla\u021bia, care a fost de 10% pe lun\u0103 din 1975 p\u00e2n\u0103 1988 (220% pe an) a accelerat ajung\u00e2nd la 200% pe lun\u0103 (5000% pe an) \u00een 1989. Este ceea ce economi\u0219tii numesc hiper-infla\u021bie – ca s-o deosebeasc\u0103 de infla\u021bia normal\u0103 (sub 10%) care e un fenomen normal al economiei capitaliste. E greu s\u0103 \u00een\u021belegem intim ce \u00eenseamn\u0103 5000%: un creion de 1 austral (moneda Argentinei acelor ani) costa 51 austral la finalul unui an.<\/p>\n

\"Proteste<\/a>
Proteste \u00een 2001 \u00een Argentina<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen 1991, convertibilitatea cu dolarul american a fost reintrodus\u0103, ceea ce a fr\u00e2nat hiperinfla\u021bia.\u00a0Din nefericire, guvernul a continuat s\u0103 cheltuiasc\u0103 prea mult, pe fundalul unei corup\u021bii generalizate, ceea ce a condus la sporirea datoriei publice f\u0103r\u0103 o cre\u0219tere economic\u0103 semnificativ\u0103 (traducere = capacitate de plat\u0103 sporit\u0103). IMF a \u00eencercat s\u0103 propteasc\u0103 \u021bara \u0219i a continuat s\u0103-i \u00eemprumute Argentinei bani \u0219i s\u0103 lungeasc\u0103 termenele de replat\u0103 a datoriei. Evaziune fiscal\u0103 generalizat\u0103, masiv\u0103 \u0219i sp\u0103larea de bani a scurs fondurile \u021b\u0103rii spre b\u0103nci externe. Aceast\u0103 situa\u021bie critic\u0103 a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een 1998. Dup\u0103 ce economia a crescut cu 50% \u00eentre\u00a01990 \u0219i 1998, \u00een 1999 s-a\u00a0restr\u00e2ns cu 3%. P\u00e2n\u0103 \u00een 2002, GDP-ul s-a contractat cu 28%.\u00a0Datoria extern\u0103 a trecut de 50% ceea ce, atunci, a fost v\u0103zut\u0103 ca o cot\u0103 prea mare de IMF care a cerut austeritate pentru a sus\u021bine \u00eencrederea investitorilor.<\/p>\n

Not\u0103: A\u0219a cum spuneam anterior<\/a>, \u00een zilele noastre extrem de\u00a0pu\u021bine \u021b\u0103ri mai au o datorie at\u00e2t de sc\u0103zut\u0103: Germania – +80%, Fran\u021ba – +90%, SUA – +100%, Japonia – +200%. Dar… ei bine, moravurile vremurilor se schimb\u0103 de\u0219i, din<\/em> (ne)fericire, Realitatea are metoda ei de a ne readuce cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt<\/em> (a\u0219a c\u0103 – preg\u0103ti\u021bi-v\u0103<\/strong>!).<\/p>\n

Standards & Poor a sc\u0103zut scorul de credit<\/strong>\u00a0(un soi de estimare a capacit\u0103\u021bii de plat\u0103 a datoriilor) la B- \u00een 2001. Dob\u00e2nzile sporite cerute pentru bondurile (obliga\u021biunile) emise de guvernul argentinian au crescut – ajung\u00e2nd la 16% la finalul anului 2000. La finalul lui 2001 \u0219omajul urcase la 20% (tot ce trece de 6% este o cot\u0103 alarmant\u0103 iar ce trece de 10% este \u00een “zona ro\u0219ie”). Pe 5 decembrie 2001, IMF a refuzat s\u0103 elibereze o tran\u0219\u0103 de 1.3 miliarde $ din cauz\u0103 c\u0103 guvernul nu implementase m\u0103surile promise de reducere a\u00a0deficitului. Pe 4 decembrie, obliga\u021biunile Argentinei ajunseser\u0103 la 34% (at\u00e2t trebuia s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 Argentina dob\u00e2nd\u0103 pentru a se putea \u00eemprumuta) \u0219i pe 11 decembrie urcaser\u0103 la 42%. De la \u00eenceputul lui noiembrie popula\u021bia se lansase \u00een ceea ce se nume\u0219te “fuga la banc\u0103” \u0219i \u00ee\u0219i retr\u0103gea dolarii. Pe 2 decembrie, guvernul \u00eengrozit de scurgerile de valut\u0103 a limitat retragerile la 250$ pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u00a0P\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul lui 2002, 50% din argentinieni erau clasifica\u021bi ca s\u0103raci iar 25% erau sub limita s\u0103r\u0103ciei, \u00een neagr\u0103 mizerie.<\/p>\n

\"Tulbur\u0103ri<\/a>
Tulbur\u0103ri sociale \u00een Buenos Aires, 2001<\/figcaption><\/figure>\n

Vi se pare cunoscut\u0103 povestea?! Nu este doar o p\u0103rere –\u00a0este povestea Greciei la ora actual\u0103.<\/p>\n

La cap\u0103tul lui 2001, guvernul Argentinei a declarat c\u0103 nu poate pl\u0103ti datoria \u021b\u0103rii care, \u00eentre timp, urcase la 132 miliarde $ – la acea vreme totaliz\u00e2nd 1\/7 din toate datoriile \u021b\u0103rilor Lumii a IIIa. [ Ghici ghicitoarea mea<\/strong>: dac\u0103 Argentina, o \u021bar\u0103 cu 37 milioane \u00een 2001 \u0219i un GDP de 325 miliarde $ era falit\u0103 cu o datorie de 132 miliarde, oare cum poate fi clasificat\u0103 Grecia, o \u021bar\u0103 cu 11 milioane de locuitori \u0219i un GDP de 329 miliarde $ – cum era \u00een anul 2009, cum este atunci c\u00e2nd datoreaz\u0103 peste 300 miliarde Euro<\/em>?! ]<\/p>\n

Disperarea guvernului a condus, \u00een 2002, la convertirea automat\u0103 a depozitelor de valut\u0103 \u00een peso. Mii de oameni au r\u0103mas f\u0103r\u0103 locuin\u021b\u0103, redu\u0219i la a culege cartoane de pe strad\u0103 pentru reciclare – o statistic\u0103 estima \u00een 2003 num\u0103rul celor cu aceast\u0103 indeletnicire la 30-40.000. \u00a0Rata \u0219omajului a atins 25%. Guvernul lui Nestor Kirchner a lansat, \u00eencep\u00e2nd cu 2003, m\u0103suri dramatice de redresare: substitu\u021bie de import (a favorizat produsele interne), credite facile pentru afaceri, a impus m\u0103suri drastice de colectare a impozitelor, a alocat sume mari programelor sociale de subzisten\u021b\u0103. Devalorizarea monedei a dus – a\u0219a cum se speculeaz\u0103 \u0219i \u00een cazul \u00een care Grecia ar p\u0103r\u0103si spa\u021biul Euro – la ieftinirea exporturilor Argentinei, deci la c\u0103utarea lor pe pia\u021ba mondial\u0103. Agricultura \u0219i turismul au crescut exponen\u021bial, gener\u00e2nd un influx de valut\u0103. De la 4-la-1 peso la dolar, rata s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit la 3-la-1. \u00cen decembrie 2005, guvernul avea la dispozi\u021bie \u00een rezerve 28 miliarde $ – cu care \u0219i-a achitat datoriile c\u0103tre IMF. \u00a0\u00cen perioada 2003-2007, PIB-ul a crescut anual cu 8-9% ( o cifr\u0103 fantastic\u0103 atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim c\u0103 o \u021bar\u0103 dezvoltat\u0103 are un an excep\u021bional de bun atunci c\u00e2nd cre\u0219te cu 2-3%).<\/p>\n

\"Disperare<\/a>
Disperare fa\u021b\u0103 de m\u0103surile bancare, fa\u021b\u0103 de blocarea conturilor \u0219i convertirea for\u021bat\u0103 a conturilor de valut\u0103 la moneda \u021b\u0103rii, care ulterior s-a devalorizat cu 80%<\/figcaption><\/figure>\n

P\u00e2n\u0103 aici, toate bune.\u00a0Falimentul din 2002, care pentru mul\u021bi povestitori este echivalentul cu a spune creditorilor “duce\u021bi-v\u0103 la dracu’ “, cu toate aceste dureri sociale, a condus la cre\u0219tere economic\u0103, la redresare. Dar povestea noastr\u0103 nu se \u00eencheie aici… din nefericire. Voi povesti reversul medaliei \u00een postarea urm\u0103toare.<\/p>\n

<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Argentina are o poveste cu toate ingredientele unui roman de ac\u021biune \u0219i, astfel, poate ilustra multe\u00a0aspecte financiar-economice ale macroeconomiei. Am citit – \u0219i auzit – de c\u00e2teva ori despre “exemplul Argentinei”, cu respect la faptul c\u0103 – se crede – au decis s\u0103 nu mai pl\u0103teasc\u0103 datoriile la FMI \u00een 2002 \u0219i… au tr\u0103it ferici\u021bi p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Din nefericire nu a\u0219a s-a derulat povestea. Argentina, \u00een timpul dictaturii militare, din diverse motive, inclusiv R\u0103zboiul din Falkland, a adunat mari deficite bugetare – a se citi “datorii” – uneori peste 15%. Anii de dictatur\u0103 militar\u0103 au condus la un dezastru economic: produc\u021bia industrial\u0103 a sc\u0103zut cu 20%, salariile au sc\u0103zut cu 36% din cauza infla\u021biei, \u0219omajul a crescut\u00a0la 18%. Not\u0103: 10-15% poate p\u0103rea pu\u021bin dar orice num\u0103r\u00a0macro-economic\u00a0reprezentat \u00een 2 pozi\u021bii este un adev\u0103rat dezastru. \u0218omajul din SUA \u00een timpul crizei din 1929-33 era de 25% (pentru compara\u021bie, al Argentinei \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 n-a trecut de 10%). Grecia a intrat \u00eentr-o recesiune cumplit\u0103 din cauza unui deficit de 15%. Dup\u0103 revenirea democra\u021biei, \u00een 1983, lucrurile n-au fost mai bune. Guvernele democratic-alese s-au trezit confruntate cu efectele cumplitei \u00eendator\u0103ri – numai dob\u00e2nda anual\u0103 era de 5 miliarde $. Miracolul democra\u021biei nu s-a manifestat. Infla\u021bia, care a fost de 10% pe lun\u0103 din 1975 p\u00e2n\u0103 1988 (220% pe an) a accelerat ajung\u00e2nd la 200% pe lun\u0103 (5000% pe an) \u00een 1989. Este ceea ce economi\u0219tii numesc hiper-infla\u021bie – ca s-o deosebeasc\u0103 de infla\u021bia normal\u0103 (sub 10%) care e un fenomen normal al economiei capitaliste. E greu s\u0103 \u00een\u021belegem intim ce \u00eenseamn\u0103 5000%: un creion de 1 austral (moneda Argentinei acelor ani) costa 51 austral la finalul unui an. \u00cen 1991, convertibilitatea cu dolarul american a fost reintrodus\u0103, ceea ce a fr\u00e2nat hiperinfla\u021bia.\u00a0Din nefericire, guvernul a continuat s\u0103 cheltuiasc\u0103 prea mult, pe fundalul unei corup\u021bii generalizate, ceea ce a condus la sporirea datoriei publice f\u0103r\u0103 o cre\u0219tere economic\u0103 semnificativ\u0103 (traducere = capacitate de plat\u0103 sporit\u0103). IMF a \u00eencercat s\u0103 propteasc\u0103 \u021bara \u0219i a continuat s\u0103-i \u00eemprumute Argentinei bani \u0219i s\u0103 lungeasc\u0103 termenele de replat\u0103 a datoriei. Evaziune fiscal\u0103 generalizat\u0103, masiv\u0103 \u0219i sp\u0103larea de bani a scurs fondurile \u021b\u0103rii spre b\u0103nci externe. Aceast\u0103 situa\u021bie critic\u0103 a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een 1998. Dup\u0103 ce economia a crescut cu 50% \u00eentre\u00a01990 \u0219i 1998, \u00een 1999 s-a\u00a0restr\u00e2ns cu 3%. P\u00e2n\u0103 \u00een 2002, GDP-ul s-a contractat cu 28%.\u00a0Datoria extern\u0103 a trecut de 50% ceea ce, atunci, a fost v\u0103zut\u0103 ca o cot\u0103 prea mare de IMF care a cerut austeritate pentru a sus\u021bine \u00eencrederea investitorilor. Not\u0103: A\u0219a cum spuneam anterior, \u00een zilele noastre extrem de\u00a0pu\u021bine \u021b\u0103ri mai au o datorie at\u00e2t de sc\u0103zut\u0103: Germania – +80%, Fran\u021ba – +90%, SUA – +100%, Japonia – +200%. Dar… ei bine, moravurile vremurilor se schimb\u0103 de\u0219i, din (ne)fericire, Realitatea are metoda ei de a ne readuce cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt (a\u0219a c\u0103 – preg\u0103ti\u021bi-v\u0103!). Standards & Poor a sc\u0103zut scorul de credit\u00a0(un soi de estimare a capacit\u0103\u021bii de plat\u0103 a datoriilor) la B- \u00een 2001. Dob\u00e2nzile sporite cerute pentru bondurile (obliga\u021biunile) emise de guvernul argentinian au crescut – ajung\u00e2nd la 16% la finalul anului 2000. La finalul lui 2001 \u0219omajul urcase la 20% (tot ce trece de 6% este o cot\u0103 alarmant\u0103 iar ce trece de 10% este \u00een “zona ro\u0219ie”). Pe 5 decembrie 2001, IMF a refuzat s\u0103 elibereze o tran\u0219\u0103 de 1.3 miliarde $ din cauz\u0103 c\u0103 guvernul nu implementase m\u0103surile promise de reducere a\u00a0deficitului. Pe 4 decembrie, obliga\u021biunile Argentinei ajunseser\u0103 la 34% (at\u00e2t trebuia s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 Argentina dob\u00e2nd\u0103 pentru a se putea \u00eemprumuta) \u0219i pe 11 decembrie urcaser\u0103 la 42%. De la \u00eenceputul lui noiembrie popula\u021bia se lansase \u00een ceea ce se nume\u0219te “fuga la banc\u0103” \u0219i \u00ee\u0219i retr\u0103gea dolarii. Pe 2 decembrie, guvernul \u00eengrozit de scurgerile de valut\u0103 a limitat retragerile la 250$ pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u00a0P\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul lui 2002, 50% din argentinieni erau clasifica\u021bi ca s\u0103raci iar 25% erau sub limita s\u0103r\u0103ciei, \u00een neagr\u0103 mizerie. Vi se pare cunoscut\u0103 povestea?! Nu este doar o p\u0103rere –\u00a0este povestea Greciei la ora actual\u0103. La cap\u0103tul lui 2001, guvernul Argentinei a declarat c\u0103 nu poate pl\u0103ti datoria \u021b\u0103rii care, \u00eentre timp, urcase la 132 miliarde $ – la acea vreme totaliz\u00e2nd 1\/7 din toate datoriile \u021b\u0103rilor Lumii a IIIa. [ Ghici ghicitoarea mea: dac\u0103 Argentina, o \u021bar\u0103 cu 37 milioane \u00een 2001 \u0219i un GDP de 325 miliarde $ era falit\u0103 cu o datorie de 132 miliarde, oare cum poate fi clasificat\u0103 Grecia, o \u021bar\u0103 cu 11 milioane de locuitori \u0219i un GDP de 329 miliarde $ – cum era \u00een anul 2009, cum este atunci c\u00e2nd datoreaz\u0103 peste 300 miliarde Euro?! ] Disperarea guvernului a condus, \u00een 2002, la convertirea automat\u0103 a depozitelor de valut\u0103 \u00een peso. Mii de oameni au r\u0103mas f\u0103r\u0103 locuin\u021b\u0103, redu\u0219i la a culege cartoane de pe strad\u0103 pentru reciclare – o statistic\u0103 estima \u00een 2003 num\u0103rul celor cu aceast\u0103 indeletnicire la 30-40.000. \u00a0Rata \u0219omajului a atins 25%. Guvernul lui Nestor Kirchner a lansat, \u00eencep\u00e2nd cu 2003, m\u0103suri dramatice de redresare: substitu\u021bie de import (a favorizat produsele interne), credite facile pentru afaceri, a impus m\u0103suri drastice de colectare a impozitelor, a alocat sume mari programelor sociale de subzisten\u021b\u0103. Devalorizarea monedei a dus – a\u0219a cum se speculeaz\u0103 \u0219i \u00een cazul \u00een care Grecia ar p\u0103r\u0103si spa\u021biul Euro – la ieftinirea exporturilor Argentinei, deci la c\u0103utarea lor pe pia\u021ba mondial\u0103. Agricultura \u0219i turismul au crescut exponen\u021bial, gener\u00e2nd un influx de valut\u0103. De la 4-la-1 peso la dolar, rata s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit la 3-la-1. \u00cen decembrie 2005, guvernul avea la dispozi\u021bie \u00een rezerve 28 miliarde $ – cu care \u0219i-a achitat datoriile c\u0103tre IMF. \u00a0\u00cen perioada 2003-2007, PIB-ul a crescut anual cu 8-9% ( o cifr\u0103 fantastic\u0103 atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim c\u0103 o \u021bar\u0103 dezvoltat\u0103 are un an excep\u021bional de bun atunci c\u00e2nd cre\u0219te cu 2-3%). P\u00e2n\u0103 aici, toate bune.\u00a0Falimentul din 2002, care pentru mul\u021bi povestitori este echivalentul cu a spune creditorilor “duce\u021bi-v\u0103 la dracu’ “, cu toate aceste dureri sociale, a condus la cre\u0219tere economic\u0103, la redresare. Dar povestea noastr\u0103 nu se \u00eencheie aici… din nefericire. Voi povesti reversul medaliei \u00een postarea urm\u0103toare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_s2mail":"","footnotes":""},"categories":[2],"tags":[123,128,129,234,235,298],"class_list":["post-176","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blues","tag-fericire","tag-fotograf","tag-fotografie","tag-poza","tag-poze","tag-straini"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/176","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=176"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/176\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":182,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/176\/revisions\/182"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=176"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=176"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=176"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}