{"id":183,"date":"2015-03-25T21:21:52","date_gmt":"2015-03-25T21:21:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/?p=183"},"modified":"2015-03-25T21:21:52","modified_gmt":"2015-03-25T21:21:52","slug":"povestea-argentinei-ii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/03\/25\/povestea-argentinei-ii\/","title":{"rendered":"Povestea Argentinei &#8211; II"},"content":{"rendered":"<div class=\"fcbkbttn_buttons_block\" id=\"fcbkbttn_left\"><div class=\"fcbkbttn_like \"><fb:like href=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/03\/25\/povestea-argentinei-ii\/\" action=\"like\" colorscheme=\"light\" layout=\"standard\"  width=\"225px\" size=\"small\"><\/fb:like><\/div><div class=\"fb-share-button  \" data-href=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/03\/25\/povestea-argentinei-ii\/\" data-type=\"button_count\" data-size=\"small\"><\/div><\/div><p>S\u0103 recapitul\u0103m evenimentele de termen lung\u00a0care \u0219i-au spus cuv\u00e2ntul \u00een\u00a0economia Argentinei:<\/p>\n<ul>\n<li>dictatura militar\u0103 care a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1983\u00a0a \u00eenglodat \u021bara \u00een datorii &#8211; preluarea unor datorii private, cheltuielile militare, r\u0103zboiul din Falkland au fost finan\u021bate prin datorie<\/li>\n<li>guvernele democratice ce au urmat\u00a0au reu\u0219it, o vreme, s\u0103 stabilizeze situa\u021bia economic\u0103, au emis o nou\u0103 moned\u0103 (austral-ul) dar n-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit realitatea economic\u0103 considerabil<\/li>\n<li>spre sf\u00e2r\u0219itul deceniului al 9-lea, 1989,\u00a0problema n-a mai putut fi gestionat\u0103 \u0219i a r\u0103bufnit \u00eentr-o hiperinfla\u021bie de 5000%.<\/li>\n<li>guvernele de dupa 1991 au readus situa\u021bia sub control\u00a0&#8211; introduc\u00e2nd o moned\u0103 convertibil\u0103, gestion\u00e2nd pu\u021bin mai bine resursele dar, din nou, n-au luat m\u0103suri de control a cheltuielilor bugetare, au permis o evaziune fiscal\u0103 sc\u0103pat\u0103 de sub control, corup\u021bie masiv\u0103 \u0219i, ca urmare, o plecare a valutei spre b\u0103nci externe \u0219i decapitalizarea \u021b\u0103rii. Ca de obicei, status quo-ul a fost\u00a0men\u021binut &#8211; este o atitudine fireasc\u0103 \u0219i des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een <strong>toate guvernele<\/strong> lumii (poate fi generalizat\u0103 \u0219i la nivelul micro: \u00een familiile lumii) : dac\u0103 situa\u021bia poate fi gestionat\u0103, pe moment, cu \u00eenc\u0103 un credit sau cu men\u021binerea unui nivel \u00eenalt de \u00eendatorare, de ce s\u0103 faci valuri, de ce s\u0103 nemul\u021bume\u0219ti votan\u021bii cu m\u0103suri preventive?!<\/li>\n<li>la sf\u00e2r\u0219itul ultimei decade, putreziciunea economiei argentiniene \u0219i-a ar\u0103tat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 chipul. A urmat criza 1998-2002, un moment \u00eengrozitor pentru popula\u021bie care s-a v\u0103zut aruncat\u0103 dintr-o situa\u021bie proast\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie dezastruoas\u0103. Nu putem blama creditorii str\u0103ini sau interni &#8211; a\u0219a cum se face adesea \u0219i \u00een Rom\u00e2nia sau Grecia: creditul se bazeaza pe \u00eencredere \u0219i este numai vina guvernelor\u00a0Argentinei c\u0103 investitorii\/creditorii \u0219i-au pierdut \u00eencrederea \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103.\u00a0\u00cens\u0103\u0219i cet\u0103\u021benii Argentinei \u0219i-au pierdut \u00eencrederea \u00een guvern \u0219i sistemul bancar, \u00een decembrie 2001 lu\u00e2nd cu asalt b\u0103ncile pentru a-\u0219i retrage valuta. Un raport a Biroului Independent de Evaluare a FMI\/IMF a criticat IMF pentru faptul c-a sus\u021binut prea mult\u00a0convertibilitatea peso-ului \u0219i c-a fost prea tolerant cu guvernul care rula deficite majore. [ acum FMI, ca orice creditor, este ur\u00e2t de popula\u021bie tocmai pentru c\u0103 impune condi\u021bii aspre fiscale pentru creditele pe care le acord\u0103; viziunea mea este simpl\u0103: <em>dac\u0103 nu vrei s\u0103-\u021bi fac\u0103 ordine str\u0103inii \u00een propria cas\u0103, apuca-te de cur\u0103\u021bat<\/em>! ]<\/li>\n<li>\u00een decembrie 2001 Argentina a intrat \u00een imposibilitate par\u021bial\u0103 de plat\u0103 a dob\u00e2nzilor datoriilor externe; la \u00eenceputul lui 2002 a aruncat complet prosopul \u0219i a sistat orice plat\u0103. \u021aara era \u00een faliment!<\/li>\n<\/ul>\n<p>Mul\u021bumesc pentru r\u0103bdare. Am ajuns, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u0219i la\u00a0partea cea mai interesant\u0103 \u0219i actual\u0103 a acestei pove\u0219ti. Argentina a dat faliment, a \u00eencetat pl\u0103\u021bile\u00a0pentru dob\u00e2nzile datoriilor contractate \u0219i apoi a prosperat. Aceasta este povestea sus\u021bin\u0103torilor &#8220;solu\u021biei argentiniene&#8221; pentru toate cazurile \u021b\u0103rilor\/guvernelor falite ale zilelor noastre. \u0218i totu\u0219i&#8230;<\/p>\n<figure id=\"attachment_185\" aria-describedby=\"caption-attachment-185\" style=\"width: 297px\" class=\"wp-caption alignleft\"><a href=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/bicentenariocfk.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-185\" src=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/bicentenariocfk-297x300.jpg\" alt=\"Un cuplu care au venit la putere pentru a face bine \u021b\u0103rii \u0219i care, concomitend \u0219i-au sporit averea cu 578% \u00een 6 ani.\" width=\"297\" height=\"300\" srcset=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/bicentenariocfk-297x300.jpg 297w, http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/bicentenariocfk.jpg 406w\" sizes=\"auto, (max-width: 297px) 100vw, 297px\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-185\" class=\"wp-caption-text\">Un cuplu care au venit la putere pentru a face bine \u021b\u0103rii \u0219i care, concomitend \u0219i-au sporit averea cu 578% \u00een 6 ani.<\/figcaption><\/figure>\n<p>Dac\u0103\u00a0ar fi posibil s\u0103 gestionezi o \u021bar\u0103\u00a0f\u0103r\u0103 o finan\u021bare mondial\u0103, ar fi fost cap\u0103tul pove\u0219tii \u0219i finalul ar fi fericit. Aceasta \u00eens\u0103 nu este un lucru posibil.\u00a0O economie modern\u0103 nu poate func\u021biona f\u0103r\u0103 credit &#8211; pentru a produce X sau Y, ai nevoie de materialul Z care nu se g\u0103se\u0219te \u00een interiorul \u021b\u0103rii, trebuie deci s\u0103 impor\u021bi Z \u0219i cineva trebuie s\u0103 garanteze. Cine o va face dac\u0103 e\u0219ti un r\u0103u-platnic?! Nu vorbim de 1-2 milioane de dolari ci de miliarde la nivelul unei economii. Ai nevoie de energie &#8211; petrol, uraniu &#8211; pentru a \u021bine industria \u00een via\u021b\u0103 \u0219i toate acestea cost\u0103 dolari, pe care-i vei recupera din produsul finit&#8230; dar cum s\u0103 ajungi acolo dac\u0103 nu le ai?! E un cerc vicios care nu \u021bine de nici o conspira\u021bie. Omul de r\u00e2nd se confrunt\u0103 adesea cu acest cerc vicios: dac\u0103 ar avea 100000 euro, ar porni o afacere care i-ar aduce profit \u0219i \u0219i-ar putea pl\u0103ti cele 40.000 euro pe care \u00eei are datorie&#8230; dar cine s\u0103-i dea unui lefegiu rom\u00e2n 100.000 euro \u00eemprumut c\u00e2nd are deja 40.000 \u0219i nici pe aceia nu-i poate pl\u0103ti?! O \u021bar\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00een aceea\u0219i parametri (cu o singur\u0103 excep\u021bie despre care vom discuta altc\u00e2ndva &#8211; USA).<\/p>\n<p>Deci povestea cu &#8220;<em>nu v\u0103 mai d\u0103m banii \u00eenapoi<\/em>&#8221; nu este realist\u0103. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu o \u021bar\u0103 va avea nevoie de finan\u021bare \u0219i, c\u00e2t timp nu prezint\u0103 \u00eencredere, nimeni nu-i va da bani. \u00cen plus, dac\u0103 o \u021bar\u0103\/guvern poate face ce dore\u0219te \u00een interiorul ei &#8211; cum ar fi s\u0103 confi\u0219te conturile \u00een valut\u0103, 13 miliarde $ \u00een cazul Argentinei, \u0219i s\u0103 le converteasc\u0103 for\u021bat &#8211; lucrurile stau diferit \u00een afara grani\u021belor. <strong>Propriet\u0103\u021bile \u0219i conturile ei precum \u0219i orice profit al unei companii \u00eenregistrate \u00een acea\u00a0\u021bar\u0103 pot fi supuse bloc\u0103rii sau confisc\u0103rii prin ordine judec\u0103tore\u0219ti cerute de creditori<\/strong>. \u00a0Deci, cu riscul de a complica explica\u021bia, varianta cu &#8220;<em>nu mai d\u0103m banii \u00eenapoi<\/em>&#8221; are ni\u0219te dezavantaje serioase, transform\u00e2nd o \u021bar\u0103 \u00eentr-un soi de colonie de lepro\u0219i pentru comunitatea economic\u0103 interna\u021bional\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen 2005 Argentina a re\u00eenceput negocierea cu creditorii c\u0103rora nu le mai pl\u0103tise nimic \u00eenc\u0103 din decembrie 2001. Aceste negocieri din 2005 au fost acceptate de creditorii responsabili de 76% din datoria r\u0103mas\u0103 nepl\u0103tit\u0103. O nou\u0103 rund\u0103 a avut loc \u00een 2010 \u0219i \u00eenc\u0103 o sum\u0103 de creditori au acceptat condi\u021biile, aduc\u00e2nd rata datoriei pe care s-a stabilit o \u00een\u021belegere la 93%. Sub aceste \u00een\u021belegeri obliga\u021biunile vechi, nepl\u0103tite, erau preschimbate pe noi obliga\u021biuni \u00een valoare de\u00a030%. Cu alte cuvinte, pentru o persoan\u0103 care cump\u0103rase obliga\u021biuni de 1000$ cu 12% pe an (dob\u00e2nd\u0103 ridicat\u0103 din cauza riscurilor implicate), acum primea doar 300$ cu o dob\u00e2nd\u0103 puternic redus\u0103.<\/p>\n<p>Ai cui erau banii pe care Argentina \u0219i i-a \u00eensu\u0219it: n-a mai pl\u0103tit\u00a0dob\u00e2nd\u0103 \u0219i nici nu i-a dat \u00eenapoi?! Desigur, printre ele au fost mult-ur\u00e2tele &#8220;hedge funds&#8221;, unele a\u0219a numite &#8220;vulture funds&#8221;, fonduri speculative care au cump\u0103rat datoria de la oameni dispera\u021bi de falimentul Argentinei. Ace\u0219tia \u00eens\u0103 de\u021bin \u00eens\u0103 7% din datorie.\u00a0Marea majoritate a datoriei era c\u0103tre fonduri de pensie \u0219i investitori individuali din Spania, Germania, Italia, Japonia, US.\u00a0\u00cemi pare r\u0103u c\u0103 insist dar pentru rom\u00e2ni, care\u00a0din motive istorice nu se identific\u0103 drept &#8220;investitori&#8221;, acest cuv\u00e2nt se refer\u0103 numai la speculatori, indivizi mali\u021bio\u0219i \u0219i pu\u0219i pe jecm\u0103neal\u0103 &#8211; \u0219i pur \u0219i simplu nu este o idee adev\u0103rat\u0103. Mul\u021bi oameni\u00a0din Vest, simpli cet\u0103\u021beni investesc, fie direct, fie prin fonduri mutuale sau ETF-uri, \u00een obliga\u021biuni care pl\u0103tesc o dob\u00e2nd\u0103. Aceste obliga\u021biuni sunt fie ale unor companii mari, solide, fie &#8211; \u00een trecut era recomandat pentru siguran\u021b\u0103 aproape complet\u0103 &#8211; ale unor \u021b\u0103ri. Cu c\u00e2t e mai stabil\u0103 \u021bara, cu at\u00e2t pl\u0103te\u0219te mai pu\u021bin \u0219i tenta\u021bia e clar\u0103 de a nu investi \u00een Germania care, istoric, pl\u0103te\u0219te sub 2%, \u0219i de a c\u0103uta alte \u021b\u0103ri precum Argentina care pl\u0103tesc 9-12% sau precum Rom\u00e2nia care pl\u0103te\u0219te 7.5%.<\/p>\n<figure id=\"attachment_186\" aria-describedby=\"caption-attachment-186\" style=\"width: 300px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/kirchner1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-186\" src=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/kirchner1-300x222.jpg\" alt=\"O pre\u0219edint\u0103 iresponsabil\u0103, b\u0103nuit\u0103 de sp\u0103lare de bani \u0219i de obstruc\u021bie a justi\u021biei. \" width=\"300\" height=\"222\" srcset=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/kirchner1-300x222.jpg 300w, http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/kirchner1-1024x759.jpg 1024w, http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/kirchner1.jpg 1036w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-186\" class=\"wp-caption-text\">O pre\u0219edint\u0103 iresponsabil\u0103, b\u0103nuit\u0103 de sp\u0103lare de bani \u0219i de obstruc\u021bie a justi\u021biei.<\/figcaption><\/figure>\n<p>S\u0103 revenim la &#8220;vulture funds&#8221; &#8211; acele fonduri care speculeaz\u0103. Ele\u00a0s-au opus cotei de 30% din investi\u021bia ini\u021bial\u0103 de\u0219i unele au cump\u0103rat aceste datorii pentru 0.1$ la 1$ de datorie. Pentru omul de r\u00e2nd pare un lucru de ne\u00een\u021beles &#8211; \u00eens\u0103 problema trebuie pus\u0103 \u00een perspectiv\u0103: ace\u0219ti oameni au investit sute de milioane de $ cu un risc uria\u0219, de peste 10 ani nu \u0219i-au v\u0103zut investi\u021bia d\u00e2nd roade \u0219i vor merge c\u00e2t de departe le permite legea pentru a-\u0219i recupera \u00eenvesti\u021bia ini\u021bial\u0103, \u00eenmul\u021bit\u0103 cu 10 sau 20 sau chiar mai mult. Argentina a decis s\u0103-i ignore pur \u0219i simplu. Ei au atacat Argentina \u00een justi\u021bie, \u00eentr-o curte comercial\u0103 din New York \u0219i au ob\u021binut blocarea pl\u0103\u021bilor c\u0103tre ceilal\u021bi investitori, cei care de\u021bin 93% din datorie, p\u00e2n\u0103 ce nu va exista o \u00een\u021belegere de replat\u0103 cu ei. Argentina blameaz\u0103 aceste fonduri, fondurile spun Argentinei c\u0103 nu trebuie dec\u00e2t s\u0103-\u0219i respecte cuv\u00e2ntul \u0219i s\u0103 le fac\u0103 o ofert\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t 30% din banii ini\u021biali. Trebuie de avut \u00een vedere c\u0103, p\u00e2n\u0103 la Argentina, nici o reluare a obliga\u021biilor de credit nu s-a negociat sub baremul de 50%.<\/p>\n<p>\u0218i Argentinei cum i-a mers?! A devenit\u00a0prosper\u0103, a avut parte de lini\u0219te social\u0103, nivelul s\u0103r\u0103ciei s-a redus?! A\u0219! De ce? Doar au sc\u0103pat de\u00a0tic\u0103lo\u0219enia creditorilor &#8211; de FMI \u0219i alte organisme. Chiar \u0219i c\u00e2nd s-au decis s\u0103 dea banii \u00eenapoi, le-au dat numai 30$ \u0219i restituirea banilor a fost \u00eentins\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2035 &#8211; probabil dup\u0103 ce\u00a0guvernan\u021bii care i-au luat cu \u00eemprumut vor fi deceda\u021bi. De ce n-a urmat prosperitate \u0219i de ce Rom\u00e2nia \u0219i alte \u021b\u0103ri neputincioase financiar n-ar trebui s\u0103 mearg\u0103 pe urmele Argentinei?<\/p>\n<p>Imediat dup\u0103 oprirea pl\u0103\u021bilor, Argentinei a p\u0103rut c\u0103 \u00eei va merge bine. Dup\u0103 o c\u0103dere a PIB-ului de peste 14% \u00een 2002, \u00eentre 2003 \u0219i 2007, cre\u0219terea PIB-ului a fost de peste 8%. Apoi, \u00een 2008, doar 6.2% \u0219i de atunci \u00eencoace doar \u0219chiop\u0103teaz\u0103. Chiar \u0219i pentru perioada de cre\u0219tere,\u00a0modul \u00een care s-a f\u0103cut redresarea este cel pu\u021bin discutabil. Sub preziden\u021bia lui Nestor Kirchner &#8211; care a ajuns pre\u0219edinte cu doar 22% din voturi &#8211; dolarii din conturile cet\u0103\u021benilor au fost transforma\u021bi automat \u00een peso, la rata de 1-la-1. \u00cen mai pu\u021bin de 1 an, rata de schimb devenise de 1 USD la 4 pesos.\u00a0Ca s-o spun \u00een clar, acest pre\u0219edinte mult-l\u0103udat \u0219i ministrul lui de finan\u021be, au furat 75% din economiile oamenilor. Cum v-ar place ca Ponta s\u0103 &#8220;redreseze&#8221; economia cu pre\u021bul celor 5-10-20,000$ pe care i-a\u021bi economisit cu dificultate?!<\/p>\n<p>\u00cen 2005, \u00een cadrul negocierilor de restructurare a datoriei, a oferit (\u0219i din disperare investitorii au acceptat) 30% din valoarea ini\u021bial\u0103 a obliga\u021biunilor &#8211; deci a furat 70% din\u00a0banii investitorilor, o mare parte\u00a0economiile simplilor cet\u0103\u021beni, pensii private investite \u00een bondurile argentiniene. \u00cen acela\u0219i timp dob\u00e2nda acumulat\u0103 pe perioada \u00a0trecut\u0103 n-a mai fost recunoscut\u0103 \u0219i\u00a0nu a mai fost pl\u0103tit\u0103: <strong>20 miliarde<\/strong> $.<\/p>\n<figure id=\"attachment_187\" aria-describedby=\"caption-attachment-187\" style=\"width: 300px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/ARGENTINA-STRIKE.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-187\" src=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/ARGENTINA-STRIKE-300x205.jpg\" alt=\"Prima grev\u0103 general\u0103 dup\u0103 10 ani. Oamenii se trezesc la adev\u0103r.\" width=\"300\" height=\"205\" srcset=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/ARGENTINA-STRIKE-300x205.jpg 300w, http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/ARGENTINA-STRIKE.jpg 450w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-187\" class=\"wp-caption-text\">Prima grev\u0103 general\u0103 dup\u0103 10 ani. Oamenii se trezesc la adev\u0103r.<\/figcaption><\/figure>\n<p>So\u021bia lui, Cristina Elisabet Fernandez de Kirchner, i-a\u00a0succedat \u00een 2007 \u0219i este v\u0103zut\u0103 de o p\u0103tur\u0103 a popula\u021biei ca o a doua Evita Peron. Nu este de mirare. Sloganurile ei populiste sunt adorate \u0219i se potrivesc cu ignoran\u021ba votan\u021bilor. Bine\u00een\u021beles,\u00a0aceste sloganuri \u0219i politici populiste nu sunt o piedic\u0103 \u00een calea luxului obscen. \u00centr-o vizit\u0103 oficial\u0103 la Paris, dna Kirchner a profitat de ocazie ca s\u0103-\u0219i cumpere 20 de perechi Louboutin, la pre\u021bul mediu de 5500$ \u0219i a mai cump\u0103rat \u0219i o sum\u0103 de gen\u021bi Vuitton \u0219i Hermes (citi\u021bi <a href=\"http:\/\/www.hispanicallyspeakingnews.com\/latino-daily-news\/details\/cristina-fernandez-paris-shopping-spree-includes-100k-in-shoes\/10439\/\" target=\"_blank\">aici<\/a>\u00a0despre aceast\u0103\u00a0eroin\u0103 a omului de r\u00e2nd). Confruntat\u0103, \u00een 2008 iar\u0103\u0219i cu o urcare a dob\u00e2nzilor cerute de investitori \u00een obliga\u021biunile Argentinei &#8211; care urcau spre 25% &#8211; (semn al lipsei de \u00eencredere), Cristina a confiscat pensiile private &#8211; 30 miliarde $. Evident, doar 3 milioane de argentinieni optaser\u0103 pentru acest sistem (introdus \u00een 1994) prin care slujba\u0219ii puteau alege \u00eentre pensia de stat \u0219i cea privat\u0103. Restul de 34 de milioane au aplaudat decizia &#8211; ce este r\u0103u \u00een a lua de la oameni care au str\u00e2ns, unii o via\u021b\u0103, ca s\u0103 aib\u0103 o b\u0103tr\u00e2ne\u021be lini\u0219tit\u0103?! Evident, \u00een acela\u0219i moment,\u00a0sub patronajul ei instituia o list\u0103 pentru &#8220;prima cas\u0103&#8221; care acorda \u00eemprumuturi unor oameni pentru cump\u0103rarea primei case nu dup\u0103 criteriul solvabilit\u0103\u021bii ci acela al nevoii. Cu alte cuvinte, f\u0103cea ceea ce mul\u021bi populi\u0219ti fac &#8211; d\u0103dea celor s\u0103raci o mic\u0103 parte din venitul confiscat \u0219i restul \u00eel folosea dup\u0103 cum credea de cuviin\u021b\u0103. Pentru c\u0103 banii nu erau suficien\u021bi a crescut impozitele agricole de la 35% la 44% &#8211; lucru care a dus la multe proteste din partea fermierilor, f\u0103r\u0103 nici un rezultat.<\/p>\n<p>Not\u0103: Solidari cu durerile poporului, averea so\u021bilor Kirchner au crescut, de la venirea lui Nestor la putere, \u00een 2003, p\u00e2n\u0103 \u00een 2009 cu 548%. \u00cen mod cert nu pentru c\u0103 \u0219i-au investit banii \u00een obliga\u021biunile de stat argentiniene.<\/p>\n<p>Infla\u021bia oficial\u0103 din Argentina este de 10%. Cea neoficial\u0103,\u00a0calculat\u0103 de cine se \u00eencumet\u0103, este mai mare de 25%. Din fericire,\u00a0nu se vor \u00eencumeta mul\u021bi pentru c\u0103 a publica asemenea cifre poate conduce la pu\u0219c\u0103rie, cum este <a href=\"http:\/\/blogs.ft.com\/beyond-brics\/2013\/09\/13\/argentina-inflation-diverging-from-official-numbers-can-land-you-in-jail\/\" target=\"_blank\">\u00een acest caz<\/a>. Chiar \u0219i c\u00e2nd Christine Lagarde, \u00een acel moment pre\u0219edinta FMI, a spus c\u0103 Argentina minte \u00een privin\u021ba deficitului \u0219i c\u0103, pentru aceasta ar putea primi un cartona\u0219 ro\u0219u, pre\u0219edinta Kirchner a r\u0103spuns arogant spun\u00e2ndu-i c\u0103 Argentina e o \u021bar\u0103\u00a0suzeran\u0103 \u0219i nu accept\u0103 amenin\u021b\u0103ri \u0219i presiuni (citi\u021bi <a href=\"http:\/\/www.businessinsider.com\/imf-report-on-argentina-inflation-due-2012-12\" target=\"_blank\">aici<\/a>). Cu alte cuvinte &#8220;da\u021bi-ne banii \u0219i nu mai investiga\u021bi at\u00e2t&#8221; &#8211; atitudinea tipic\u0103 a gol\u0103na\u0219ului de cartier.<\/p>\n<p>Tranzac\u021biile \u00een dolari sunt limitate. \u00cen 2010, scurgerile de valut\u0103 \u0219i situa\u021bia dificil\u0103 a guvernului, a fost &#8220;rezolvat\u0103&#8221; cu folosirea rezervelor valutare ale \u021b\u0103rii prin decret de urgen\u021b\u0103. Pre\u0219edintele B\u0103ncii Centrale, care a refuzat s\u0103 aplice aceast\u0103 directiv\u0103 a fost demis. Din 2011, o persoan\u0103 poate tranzac\u021biona maxim 230$ pe zi (1000 pesos), fa\u021b\u0103 de limita anterioar\u0103 de 10,000 pesos (citi\u021bi <a href=\"http:\/\/en.mercopress.com\/2012\/02\/09\/argentina-limits-daily-financial-transaction-per-person-to-1.000-pesos-230-dollars\" target=\"_blank\">aici<\/a>). Aceasta este \u0219i pentru c\u0103, la negru, dolarul este cu 75% mai puternic dec\u00e2t la cursul oficial. Aceasta, la fel ca \u0219i pedepsele penale &#8211; da, po\u021bi ajunge la pu\u0219c\u0103rie \u00een Argentina pentru c\u0103\u00a0faci o tranzac\u021bie \u00een dolari &#8211; nu e suficient ca deterent pentru oamenii confrunta\u021bi cu infla\u021bia. V\u00e2nz\u0103rile\/cump\u0103r\u0103rile importante &#8211; cum ar fi costul unui apartament &#8211; se negociaz\u0103 \u00een dolari.<\/p>\n<p>\u00cen 2014, \u00een urma sentin\u021bei din New York care decidea c\u0103 Argentina nu are voie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 datoriile pentru care s-a \u00een\u021beles (93% din suma total\u0103) p\u00e2n\u0103 nu are o \u00een\u021belegere cu restul (cei 7% care n-au acceptat acordurile din 2005 \u0219i 2010), Argentina a intrat \u00eentr-un &#8220;faliment selectiv&#8221;, cum a ales s\u0103\u00a0numeasc\u0103 Standards &amp; Poor aceast\u0103 situa\u021bie. Anul a \u00eenceput prost cu o grev\u0103 a profesorilor, criz\u0103 economic\u0103 re\u00eennoit\u0103, cu o grev\u0103 general\u0103. Pre\u0219edinta a fost acuzat\u0103 c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu fiii ei, spal\u0103 bani prin intermediul unui lan\u021b hotelier\u00a0care le apar\u021bine. Judec\u0103torul \u00een caz a cerut punerea ei sub acuzare. La fel a cerut \u0219i procurorul care ancheta bombardarea din 1984 a unui Centru Evreiesc din Buenos Aires. A emis chiar \u0219i un mandat de arestare pe numele ei. Apoi s-a r\u0103zg\u00e2ndit \u0219i s-a sinucis &#8211; a\u0219a cum sun\u0103 versiunea oficial\u0103 a guvernului. Cu un glonte \u00een ceaf\u0103 &#8211; \u0219i s-a t\u00e2r\u00e2t \u0219i la baie unde s-a sp\u0103lat pe m\u00e2ini (nu s-a g\u0103sit\u00a0urme de praf de pu\u0219c\u0103 pe m\u00e2ini) \u00eenainte de a deceda &#8211; spune o anchet\u0103 paralel\u0103.<\/p>\n<p>Nu mai insist de\u0219i impactul acestor politici este multiplu. Argentinienii, ca \u0219i rom\u00e2nii, asist\u0103 la un exod &#8211; oamenii s-au s\u0103turat s\u0103 revin\u0103 \u00een s\u0103r\u0103cie, studen\u021bii pl\u0103nuiesc s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u0219colii. Pute\u021bi citi <a href=\"http:\/\/www.usatoday.com\/story\/news\/world\/2014\/11\/30\/argentina-default-moving-to-united-states\/18865583\/\" target=\"_blank\">aici <\/a>despre via\u021ba lor.<\/p>\n<p>Este cert c\u0103 Argentinei nu-i merge bine. Ca atare nici cet\u0103\u021benilor nu le merge bine deloc &#8211; grevele se \u021bin lan\u021b,\u00a0salariile sunt mereu \u00een urma infla\u021biei, s\u0103r\u0103cia revine \u0219i singura metod\u0103 de a pretinde c\u0103 toate-s sub control e amenin\u021barea cu pu\u0219c\u0103ria sau, unde trebuie, chiar asasinatul. E numai normal pentru c\u0103\u00a0furtul acumul\u0103rilor, al pensiilor, suprataxarea, neplata datoriilor nu\u00a0\u00eenlocuiesc o economie s\u0103n\u0103toas\u0103, &#8220;darul care continu\u0103 s\u0103 dea&#8221;.<\/p>\n<p>V-a\u0219 putea vorbi zile \u00eentregi de dezastrul\u00a0economic pe care o sum\u0103 de politicieni argentinieni l-au adus \u021b\u0103rii lor, deseori cople\u0219i\u021bi de aplauzele str\u0103zii care nu \u00een\u021belegea c\u0103 se lucreaz\u0103 \u00eempotriva intereselor tuturor. Nu este \u00eens\u0103 nevoie &#8211; privi\u021bi economia rom\u00e2neasc\u0103, privi\u021bi cum fiecare nou\u0103 investi\u021bie este primit\u0103 cu eternul &#8220;nu ne vindem \u021bara&#8221; \u0219i repede fug\u0103rit\u0103 \u0219i poate&#8230; poate v\u0103 \u00eentreba\u021bi dac\u0103 \u0219ti\u021bi cu adev\u0103rat pentru ce anume aplauda\u021bi.<\/p>\n<p>[ pentru cei care vor s\u0103 citeasc\u0103 o privire de ansamblu despre dec\u0103derea centenial\u0103 a Argentinei, recomand <a href=\"http:\/\/www.economist.com\/news\/briefing\/21596582-one-hundred-years-ago-argentina-was-future-what-went-wrong-century-decline\" target=\"_blank\">acest articol<\/a> ]<\/p>\n<div class=\"fcbkbttn_buttons_block\" id=\"fcbkbttn_left\"><div class=\"fcbkbttn_like \"><fb:like href=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/03\/25\/povestea-argentinei-ii\/\" action=\"like\" colorscheme=\"light\" layout=\"standard\"  width=\"225px\" size=\"small\"><\/fb:like><\/div><div class=\"fb-share-button  \" data-href=\"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/03\/25\/povestea-argentinei-ii\/\" data-type=\"button_count\" data-size=\"small\"><\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S\u0103 recapitul\u0103m evenimentele de termen lung\u00a0care \u0219i-au spus cuv\u00e2ntul \u00een\u00a0economia Argentinei: dictatura militar\u0103 care a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1983\u00a0a \u00eenglodat \u021bara \u00een datorii &#8211; preluarea unor datorii private, cheltuielile militare, r\u0103zboiul din Falkland au fost finan\u021bate prin datorie guvernele democratice ce au urmat\u00a0au reu\u0219it, o vreme, s\u0103 stabilizeze situa\u021bia economic\u0103, au emis o nou\u0103 moned\u0103 (austral-ul) dar n-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit realitatea economic\u0103 considerabil spre sf\u00e2r\u0219itul deceniului al 9-lea, 1989,\u00a0problema n-a mai putut fi gestionat\u0103 \u0219i a r\u0103bufnit \u00eentr-o hiperinfla\u021bie de 5000%. guvernele de dupa 1991 au readus situa\u021bia sub control\u00a0&#8211; introduc\u00e2nd o moned\u0103 convertibil\u0103, gestion\u00e2nd pu\u021bin mai bine resursele dar, din nou, n-au luat m\u0103suri de control a cheltuielilor bugetare, au permis o evaziune fiscal\u0103 sc\u0103pat\u0103 de sub control, corup\u021bie masiv\u0103 \u0219i, ca urmare, o plecare a valutei spre b\u0103nci externe \u0219i decapitalizarea \u021b\u0103rii. Ca de obicei, status quo-ul a fost\u00a0men\u021binut &#8211; este o atitudine fireasc\u0103 \u0219i des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een toate guvernele lumii (poate fi generalizat\u0103 \u0219i la nivelul micro: \u00een familiile lumii) : dac\u0103 situa\u021bia poate fi gestionat\u0103, pe moment, cu \u00eenc\u0103 un credit sau cu men\u021binerea unui nivel \u00eenalt de \u00eendatorare, de ce s\u0103 faci valuri, de ce s\u0103 nemul\u021bume\u0219ti votan\u021bii cu m\u0103suri preventive?! la sf\u00e2r\u0219itul ultimei decade, putreziciunea economiei argentiniene \u0219i-a ar\u0103tat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 chipul. A urmat criza 1998-2002, un moment \u00eengrozitor pentru popula\u021bie care s-a v\u0103zut aruncat\u0103 dintr-o situa\u021bie proast\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie dezastruoas\u0103. Nu putem blama creditorii str\u0103ini sau interni &#8211; a\u0219a cum se face adesea \u0219i \u00een Rom\u00e2nia sau Grecia: creditul se bazeaza pe \u00eencredere \u0219i este numai vina guvernelor\u00a0Argentinei c\u0103 investitorii\/creditorii \u0219i-au pierdut \u00eencrederea \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103.\u00a0\u00cens\u0103\u0219i cet\u0103\u021benii Argentinei \u0219i-au pierdut \u00eencrederea \u00een guvern \u0219i sistemul bancar, \u00een decembrie 2001 lu\u00e2nd cu asalt b\u0103ncile pentru a-\u0219i retrage valuta. Un raport a Biroului Independent de Evaluare a FMI\/IMF a criticat IMF pentru faptul c-a sus\u021binut prea mult\u00a0convertibilitatea peso-ului \u0219i c-a fost prea tolerant cu guvernul care rula deficite majore. [ acum FMI, ca orice creditor, este ur\u00e2t de popula\u021bie tocmai pentru c\u0103 impune condi\u021bii aspre fiscale pentru creditele pe care le acord\u0103; viziunea mea este simpl\u0103: dac\u0103 nu vrei s\u0103-\u021bi fac\u0103 ordine str\u0103inii \u00een propria cas\u0103, apuca-te de cur\u0103\u021bat! ] \u00een decembrie 2001 Argentina a intrat \u00een imposibilitate par\u021bial\u0103 de plat\u0103 a dob\u00e2nzilor datoriilor externe; la \u00eenceputul lui 2002 a aruncat complet prosopul \u0219i a sistat orice plat\u0103. \u021aara era \u00een faliment! Mul\u021bumesc pentru r\u0103bdare. Am ajuns, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u0219i la\u00a0partea cea mai interesant\u0103 \u0219i actual\u0103 a acestei pove\u0219ti. Argentina a dat faliment, a \u00eencetat pl\u0103\u021bile\u00a0pentru dob\u00e2nzile datoriilor contractate \u0219i apoi a prosperat. Aceasta este povestea sus\u021bin\u0103torilor &#8220;solu\u021biei argentiniene&#8221; pentru toate cazurile \u021b\u0103rilor\/guvernelor falite ale zilelor noastre. \u0218i totu\u0219i&#8230; Dac\u0103\u00a0ar fi posibil s\u0103 gestionezi o \u021bar\u0103\u00a0f\u0103r\u0103 o finan\u021bare mondial\u0103, ar fi fost cap\u0103tul pove\u0219tii \u0219i finalul ar fi fericit. Aceasta \u00eens\u0103 nu este un lucru posibil.\u00a0O economie modern\u0103 nu poate func\u021biona f\u0103r\u0103 credit &#8211; pentru a produce X sau Y, ai nevoie de materialul Z care nu se g\u0103se\u0219te \u00een interiorul \u021b\u0103rii, trebuie deci s\u0103 impor\u021bi Z \u0219i cineva trebuie s\u0103 garanteze. Cine o va face dac\u0103 e\u0219ti un r\u0103u-platnic?! Nu vorbim de 1-2 milioane de dolari ci de miliarde la nivelul unei economii. Ai nevoie de energie &#8211; petrol, uraniu &#8211; pentru a \u021bine industria \u00een via\u021b\u0103 \u0219i toate acestea cost\u0103 dolari, pe care-i vei recupera din produsul finit&#8230; dar cum s\u0103 ajungi acolo dac\u0103 nu le ai?! E un cerc vicios care nu \u021bine de nici o conspira\u021bie. Omul de r\u00e2nd se confrunt\u0103 adesea cu acest cerc vicios: dac\u0103 ar avea 100000 euro, ar porni o afacere care i-ar aduce profit \u0219i \u0219i-ar putea pl\u0103ti cele 40.000 euro pe care \u00eei are datorie&#8230; dar cine s\u0103-i dea unui lefegiu rom\u00e2n 100.000 euro \u00eemprumut c\u00e2nd are deja 40.000 \u0219i nici pe aceia nu-i poate pl\u0103ti?! O \u021bar\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00een aceea\u0219i parametri (cu o singur\u0103 excep\u021bie despre care vom discuta altc\u00e2ndva &#8211; USA). Deci povestea cu &#8220;nu v\u0103 mai d\u0103m banii \u00eenapoi&#8221; nu este realist\u0103. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu o \u021bar\u0103 va avea nevoie de finan\u021bare \u0219i, c\u00e2t timp nu prezint\u0103 \u00eencredere, nimeni nu-i va da bani. \u00cen plus, dac\u0103 o \u021bar\u0103\/guvern poate face ce dore\u0219te \u00een interiorul ei &#8211; cum ar fi s\u0103 confi\u0219te conturile \u00een valut\u0103, 13 miliarde $ \u00een cazul Argentinei, \u0219i s\u0103 le converteasc\u0103 for\u021bat &#8211; lucrurile stau diferit \u00een afara grani\u021belor. Propriet\u0103\u021bile \u0219i conturile ei precum \u0219i orice profit al unei companii \u00eenregistrate \u00een acea\u00a0\u021bar\u0103 pot fi supuse bloc\u0103rii sau confisc\u0103rii prin ordine judec\u0103tore\u0219ti cerute de creditori. \u00a0Deci, cu riscul de a complica explica\u021bia, varianta cu &#8220;nu mai d\u0103m banii \u00eenapoi&#8221; are ni\u0219te dezavantaje serioase, transform\u00e2nd o \u021bar\u0103 \u00eentr-un soi de colonie de lepro\u0219i pentru comunitatea economic\u0103 interna\u021bional\u0103. \u00cen 2005 Argentina a re\u00eenceput negocierea cu creditorii c\u0103rora nu le mai pl\u0103tise nimic \u00eenc\u0103 din decembrie 2001. Aceste negocieri din 2005 au fost acceptate de creditorii responsabili de 76% din datoria r\u0103mas\u0103 nepl\u0103tit\u0103. O nou\u0103 rund\u0103 a avut loc \u00een 2010 \u0219i \u00eenc\u0103 o sum\u0103 de creditori au acceptat condi\u021biile, aduc\u00e2nd rata datoriei pe care s-a stabilit o \u00een\u021belegere la 93%. Sub aceste \u00een\u021belegeri obliga\u021biunile vechi, nepl\u0103tite, erau preschimbate pe noi obliga\u021biuni \u00een valoare de\u00a030%. Cu alte cuvinte, pentru o persoan\u0103 care cump\u0103rase obliga\u021biuni de 1000$ cu 12% pe an (dob\u00e2nd\u0103 ridicat\u0103 din cauza riscurilor implicate), acum primea doar 300$ cu o dob\u00e2nd\u0103 puternic redus\u0103. Ai cui erau banii pe care Argentina \u0219i i-a \u00eensu\u0219it: n-a mai pl\u0103tit\u00a0dob\u00e2nd\u0103 \u0219i nici nu i-a dat \u00eenapoi?! Desigur, printre ele au fost mult-ur\u00e2tele &#8220;hedge funds&#8221;, unele a\u0219a numite &#8220;vulture funds&#8221;, fonduri speculative care au cump\u0103rat datoria de la oameni dispera\u021bi de falimentul Argentinei. Ace\u0219tia \u00eens\u0103 de\u021bin \u00eens\u0103 7% din datorie.\u00a0Marea majoritate a datoriei era c\u0103tre fonduri de pensie \u0219i investitori individuali din Spania, Germania, Italia, Japonia, US.\u00a0\u00cemi pare r\u0103u c\u0103 insist dar pentru rom\u00e2ni, care\u00a0din motive istorice nu se identific\u0103 drept &#8220;investitori&#8221;, acest cuv\u00e2nt se refer\u0103 numai la speculatori, indivizi mali\u021bio\u0219i \u0219i pu\u0219i pe jecm\u0103neal\u0103 &#8211; \u0219i pur \u0219i simplu nu este o idee adev\u0103rat\u0103. Mul\u021bi oameni\u00a0din Vest, simpli cet\u0103\u021beni investesc, fie direct, fie prin fonduri mutuale sau ETF-uri, \u00een obliga\u021biuni care pl\u0103tesc o dob\u00e2nd\u0103. Aceste obliga\u021biuni sunt fie ale unor companii mari, solide, fie &#8211; \u00een trecut era recomandat pentru siguran\u021b\u0103 aproape complet\u0103 &#8211; ale unor \u021b\u0103ri. Cu c\u00e2t e mai stabil\u0103 \u021bara, cu at\u00e2t pl\u0103te\u0219te mai pu\u021bin \u0219i tenta\u021bia e clar\u0103 de a nu investi \u00een Germania care, istoric, pl\u0103te\u0219te sub 2%, \u0219i de a c\u0103uta alte \u021b\u0103ri precum Argentina care pl\u0103tesc 9-12% sau precum Rom\u00e2nia care pl\u0103te\u0219te 7.5%. S\u0103 revenim la &#8220;vulture funds&#8221; &#8211; acele fonduri care speculeaz\u0103. Ele\u00a0s-au opus cotei de 30% din investi\u021bia ini\u021bial\u0103 de\u0219i unele au cump\u0103rat aceste datorii pentru 0.1$ la 1$ de datorie. Pentru omul de r\u00e2nd pare un lucru de ne\u00een\u021beles &#8211; \u00eens\u0103 problema trebuie pus\u0103 \u00een perspectiv\u0103: ace\u0219ti oameni au investit sute de milioane de $ cu un risc uria\u0219, de peste 10 ani nu \u0219i-au v\u0103zut investi\u021bia d\u00e2nd roade \u0219i vor merge c\u00e2t de departe le permite legea pentru a-\u0219i recupera \u00eenvesti\u021bia ini\u021bial\u0103, \u00eenmul\u021bit\u0103 cu 10 sau 20 sau chiar mai mult. Argentina a decis s\u0103-i ignore pur \u0219i simplu. Ei au atacat Argentina \u00een justi\u021bie, \u00eentr-o curte comercial\u0103 din New York \u0219i au ob\u021binut blocarea pl\u0103\u021bilor c\u0103tre ceilal\u021bi investitori, cei care de\u021bin 93% din datorie, p\u00e2n\u0103 ce nu va exista o \u00een\u021belegere de replat\u0103 cu ei. Argentina blameaz\u0103 aceste fonduri, fondurile spun Argentinei c\u0103 nu trebuie dec\u00e2t s\u0103-\u0219i respecte cuv\u00e2ntul \u0219i s\u0103 le fac\u0103 o ofert\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t 30% din banii ini\u021biali. Trebuie de avut \u00een vedere c\u0103, p\u00e2n\u0103 la Argentina, nici o reluare a obliga\u021biilor de credit nu s-a negociat sub baremul de 50%. \u0218i Argentinei cum i-a mers?! A devenit\u00a0prosper\u0103, a avut parte de lini\u0219te social\u0103, nivelul s\u0103r\u0103ciei s-a redus?! A\u0219! De ce? Doar au sc\u0103pat de\u00a0tic\u0103lo\u0219enia creditorilor &#8211; de FMI \u0219i alte organisme. Chiar \u0219i c\u00e2nd s-au decis s\u0103 dea banii \u00eenapoi, le-au dat numai 30$ \u0219i restituirea banilor a fost \u00eentins\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2035 &#8211; probabil dup\u0103 ce\u00a0guvernan\u021bii care i-au luat cu \u00eemprumut vor fi deceda\u021bi. De ce n-a urmat prosperitate \u0219i de ce Rom\u00e2nia \u0219i alte \u021b\u0103ri neputincioase financiar n-ar trebui s\u0103 mearg\u0103 pe urmele Argentinei? Imediat dup\u0103 oprirea pl\u0103\u021bilor, Argentinei a p\u0103rut c\u0103 \u00eei va merge bine. Dup\u0103 o c\u0103dere a PIB-ului de peste 14% \u00een 2002, \u00eentre 2003 \u0219i 2007, cre\u0219terea PIB-ului a fost de peste 8%. Apoi, \u00een 2008, doar 6.2% \u0219i de atunci \u00eencoace doar \u0219chiop\u0103teaz\u0103. Chiar \u0219i pentru perioada de cre\u0219tere,\u00a0modul \u00een care s-a f\u0103cut redresarea este cel pu\u021bin discutabil. Sub preziden\u021bia lui Nestor Kirchner &#8211; care a ajuns pre\u0219edinte cu doar 22% din voturi &#8211; dolarii din conturile cet\u0103\u021benilor au fost transforma\u021bi automat \u00een peso, la rata de 1-la-1. \u00cen mai pu\u021bin de 1 an, rata de schimb devenise de 1 USD la 4 pesos.\u00a0Ca s-o spun \u00een clar, acest pre\u0219edinte mult-l\u0103udat \u0219i ministrul lui de finan\u021be, au furat 75% din economiile oamenilor. Cum v-ar place ca Ponta s\u0103 &#8220;redreseze&#8221; economia cu pre\u021bul celor 5-10-20,000$ pe care i-a\u021bi economisit cu dificultate?! \u00cen 2005, \u00een cadrul negocierilor de restructurare a datoriei, a oferit (\u0219i din disperare investitorii au acceptat) 30% din valoarea ini\u021bial\u0103 a obliga\u021biunilor &#8211; deci a furat 70% din\u00a0banii investitorilor, o mare parte\u00a0economiile simplilor cet\u0103\u021beni, pensii private investite \u00een bondurile argentiniene. \u00cen acela\u0219i timp dob\u00e2nda acumulat\u0103 pe perioada \u00a0trecut\u0103 n-a mai fost recunoscut\u0103 \u0219i\u00a0nu a mai fost pl\u0103tit\u0103: 20 miliarde $. So\u021bia lui, Cristina Elisabet Fernandez de Kirchner, i-a\u00a0succedat \u00een 2007 \u0219i este v\u0103zut\u0103 de o p\u0103tur\u0103 a popula\u021biei ca o a doua Evita Peron. Nu este de mirare. Sloganurile ei populiste sunt adorate \u0219i se potrivesc cu ignoran\u021ba votan\u021bilor. Bine\u00een\u021beles,\u00a0aceste sloganuri \u0219i politici populiste nu sunt o piedic\u0103 \u00een calea luxului obscen. \u00centr-o vizit\u0103 oficial\u0103 la Paris, dna Kirchner a profitat de ocazie ca s\u0103-\u0219i cumpere 20 de perechi Louboutin, la pre\u021bul mediu de 5500$ \u0219i a mai cump\u0103rat \u0219i o sum\u0103 de gen\u021bi Vuitton \u0219i Hermes (citi\u021bi aici\u00a0despre aceast\u0103\u00a0eroin\u0103 a omului de r\u00e2nd). Confruntat\u0103, \u00een 2008 iar\u0103\u0219i cu o urcare a dob\u00e2nzilor cerute de investitori \u00een obliga\u021biunile Argentinei &#8211; care urcau spre 25% &#8211; (semn al lipsei de \u00eencredere), Cristina a confiscat pensiile private &#8211; 30 miliarde $. Evident, doar 3 milioane de argentinieni optaser\u0103 pentru acest sistem (introdus \u00een 1994) prin care slujba\u0219ii puteau alege \u00eentre pensia de stat \u0219i cea privat\u0103. Restul de 34 de milioane au aplaudat decizia &#8211; ce este r\u0103u \u00een a lua de la oameni care au str\u00e2ns, unii o via\u021b\u0103, ca s\u0103 aib\u0103 o b\u0103tr\u00e2ne\u021be lini\u0219tit\u0103?! Evident, \u00een acela\u0219i moment,\u00a0sub patronajul ei instituia o list\u0103 pentru &#8220;prima cas\u0103&#8221; care acorda \u00eemprumuturi unor oameni pentru cump\u0103rarea primei case nu dup\u0103 criteriul solvabilit\u0103\u021bii ci acela al nevoii. Cu alte cuvinte, f\u0103cea ceea ce mul\u021bi populi\u0219ti fac &#8211; d\u0103dea celor s\u0103raci o mic\u0103 parte din venitul confiscat \u0219i restul \u00eel folosea dup\u0103 cum credea de cuviin\u021b\u0103. Pentru c\u0103 banii nu erau suficien\u021bi a crescut impozitele agricole de la 35% la 44% &#8211; lucru care a dus la multe proteste din partea fermierilor, f\u0103r\u0103 nici un rezultat. Not\u0103: Solidari cu durerile poporului, averea so\u021bilor Kirchner au crescut, de la venirea lui Nestor la putere, \u00een 2003, p\u00e2n\u0103 \u00een 2009 cu 548%. \u00cen mod cert nu pentru c\u0103 \u0219i-au investit banii \u00een obliga\u021biunile de stat argentiniene. Infla\u021bia oficial\u0103 din Argentina este de 10%. Cea neoficial\u0103,\u00a0calculat\u0103 de cine se \u00eencumet\u0103, este mai mare de 25%. Din fericire,\u00a0nu se vor \u00eencumeta mul\u021bi pentru c\u0103 a publica asemenea cifre poate conduce la pu\u0219c\u0103rie, cum este \u00een acest caz. Chiar \u0219i c\u00e2nd Christine Lagarde, \u00een acel moment pre\u0219edinta FMI, a spus c\u0103 Argentina minte \u00een privin\u021ba deficitului \u0219i c\u0103, pentru aceasta ar putea primi un cartona\u0219 ro\u0219u, pre\u0219edinta Kirchner a r\u0103spuns arogant spun\u00e2ndu-i c\u0103 Argentina e o \u021bar\u0103\u00a0suzeran\u0103 \u0219i nu accept\u0103 amenin\u021b\u0103ri \u0219i presiuni (citi\u021bi aici). Cu alte cuvinte &#8220;da\u021bi-ne banii \u0219i nu mai investiga\u021bi at\u00e2t&#8221; &#8211; atitudinea tipic\u0103 a gol\u0103na\u0219ului de cartier. Tranzac\u021biile \u00een dolari sunt limitate. \u00cen 2010, scurgerile de valut\u0103 \u0219i situa\u021bia dificil\u0103 a guvernului, a fost &#8220;rezolvat\u0103&#8221; cu folosirea rezervelor valutare ale \u021b\u0103rii prin decret de urgen\u021b\u0103. Pre\u0219edintele B\u0103ncii Centrale, care a refuzat s\u0103 aplice aceast\u0103 directiv\u0103 a fost demis. Din 2011, o persoan\u0103&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_s2mail":"","footnotes":""},"categories":[343,345],"tags":[355,398,417,446,458,465,487,494,533],"class_list":["post-183","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie","category-macroeconomie","tag-argentina","tag-christina-kirchner","tag-datorii","tag-fmi","tag-greve","tag-inflatie","tag-nestor-kirchner","tag-obligatiuni","tag-saracie"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/183","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=183"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/183\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":188,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/183\/revisions\/188"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}