{"id":295,"date":"2015-10-14T14:36:59","date_gmt":"2015-10-14T14:36:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/?p=295"},"modified":"2015-10-14T14:36:59","modified_gmt":"2015-10-14T14:36:59","slug":"conturi-comisioane-confuzii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2015\/10\/14\/conturi-comisioane-confuzii\/","title":{"rendered":"Conturi, comisioane, confuzii"},"content":{"rendered":"
<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>

\u00cen cultura noastr\u0103 ignoran\u021ba este, deseori, \u00eenfierat\u0103 drept “prostie”. \u00cen loc s\u0103-l lumin\u0103m pe cel ce nu \u0219tie, r\u00e2dem de el sau ea. Din acest motiv, majoritatea cet\u0103\u021benilor se tem ca de naiba s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 ne\u0219tiin\u021ba \u0219i asta \u00eei condamn\u0103 la ignoran\u021b\u0103 perpetu\u0103. Personal cred c\u0103 singurii care merit\u0103 dispre\u021bul nostru sunt cei care nu \u0219tiu \u0219i nici nu vor s\u0103 afle.<\/p>\n

Am auzit deseori rom\u00e2ni rostind\u00a0fraza “trebuie s\u0103-mi pun bani pe cartea de credit<\/em>” sau “\u00eemi \u00eencarc cartea de credit<\/em>” f\u0103r\u0103 s\u0103 realizeze c\u0103 e un oximoron, o contradic\u021bie clar\u0103 \u00een termeni. Pentru c\u0103 ace\u0219ti termeni sunt at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi, se presupune c\u0103 fiecare \u0219tie ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u0219i, \u00een fapt, fiecare ghice\u0219te – o ghiceal\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin educat\u0103 – despre ce ar trebui s\u0103 fie. \u00a0Din discu\u021bii am realizat c\u0103 termenii “carte de credit”, “card de salar”, “Mastercard”, “card de debit” sunt folosi\u021bi amestecat, f\u0103r\u0103 noim\u0103. Mai mult, de c\u00e2te ori am \u00eencercat s\u0103 clarific conceptele de baz\u0103, atitudinea a fost una de indiferen\u021b\u0103, de “whatever” – am primit grimase plictisite sau “mda”-uri politicoase.<\/p>\n

De ce este important s\u0103 \u00een\u021belegem ace\u0219ti termeni<\/strong>? Fiecare tip de cont\u00a0este diferit – are regulile lui \u0219i comisioanele aferente. C\u00e2nd nu \u00een\u021belegem aceste regului,\u00a0ne putem trezi lovi\u021bi de comisioane. Uneori le ignor\u0103m pentru c\u0103 ni se par nesemnificative – “\u0218i ce dac\u0103 mi-au luat 4 lei?”. C\u00e2nd vorbim de o tranzac\u021bie de 1000 EU, este \u00eentr-adev\u0103r o sum\u0103 mic\u0103; c\u00e2nd \u00eens\u0103 se percep 4 lei la 20 de lei, \u00eenseamn\u0103 20%. Informa\u021bia este putere \u0219i va fi recompensat\u0103 prin decizii corecte; ignoran\u021ba este sl\u0103biciune \u0219i este\u00a0pedepsit\u0103 prin comisioane sau\u00a0decizii care ne duc la sap\u0103 de lemn.<\/p>\n

Lucrurile, de\u0219i nu \u00eentotdeauna\u00a0simple, pot fi simplificate. Practic, \u00een esen\u021b\u0103 exist\u0103 2 tipuri de conturi:<\/p>\n

    \n
  1. “cont de debit<\/strong>” sau “cont curent<\/strong>” sau “cont de salar<\/strong>“. \u00a0Este contul tradi\u021bional \u00een care individul \u021bine banii \u0219i din care face pl\u0103\u021bi sau retrage \u00een limita banilor depu\u0219i<\/em>.\u00a0Particular pentru Rom\u00e2nia este “contul de salar<\/em>“. \u00cen mod standard, angajatului i se cere de la Personal un cont \u00een care s\u0103 i se depun\u0103 banii de salar. Acest cont poate fi la orice institu\u021bie acreditat\u0103, la orice banc\u0103. \u00cen Canada, de exemplu, angajatul poate cere angajatorului sa-i depuna salarul chiar la 2-3 institu\u021bii: i.e. 30% la Banca A, 60% la Banca B si 10% la Cooperativa de Credit X. \u00cen Rom\u00e2nia \u00eens\u0103, fie pentru simplitate, fie – mai probabil – pentru c\u0103 anumi\u021bi func\u021bionari din guvern au \u00eencasat comisioane, multe institu\u021bii oblig\u0103 angaja\u021bii s\u0103-\u0219i deschid\u0103 cont la Banca X sau Y \u0219i le vireaz\u0103\u00a0numai acolo salarul.<\/li>\n
  2. “cont de credit<\/strong>” care este asociat cu o\u00a0“carte de credit<\/strong>“. Pe baza profilului individual – salariului, datoriilor contractate precedent etc. banca sau o institu\u021bie echivalent\u0103 decide s\u0103 crediteze individul cu o anumit\u0103 sum\u0103. Metoda de procesare a pl\u0103\u021bilor f\u0103cute pe “cardul de credit<\/strong>” sau “Eurocard<\/strong>” sau “Mastercard<\/strong>” sau “VISA<\/strong>” este f\u0103cut\u0103 prin aceste institu\u021bii men\u021bionate, mediatorul \u00eentre comercian\u021bi \u0219i banc\u0103. Individul poate alege s\u0103 foloseasc\u0103 acest credit de scurt\u0103 durat\u0103 \u0219i, la cap\u0103tul lunii – \u00een ceea ce se nume\u0219te “perioad\u0103 de gra\u021bie”, s\u0103-l acopere integral \u0219i atunci nu va pl\u0103ti dob\u00e2nzi sau poate pl\u0103ti “minimul” (o sum\u0103 decis\u0103 de banc\u0103, \u00eentre 1 \u0219i 10%) \u0219i pentru restul va pl\u0103ti ni\u0219te dob\u00e2nzi \u00een general foarte ridicate.<\/li>\n<\/ol>\n

    Not\u0103: De obicei, \u00een Vest (mai ales \u00een US) exist\u0103 o competi\u021bie acerb\u0103 \u00eentre b\u0103nci pentru a se deschide un cont. Multe b\u0103nci din US ofer\u0103 25-50$ doar ca s\u0103-\u021bi deschizi un cont \u0219i s\u0103 faci 2-3 tranzac\u021bii. Tangerine, \u00een Canada, fost\u0103 ING, ofer\u0103 50$ CAD ca s\u0103-\u021bi deschizi un cont de economii \u0219i s\u0103-l finan\u021bezi cu 100%. Ofer\u0103 50$ recompens\u0103 dac\u0103 recomanzi banca unui prieten \u0219i acel prieten \u00ee\u0219i deschide un cont<\/em>. Ghicitoare: oare ce comision va oferi\u00a0o banc\u0103 pentru ca 50.000 de angaja\u021bi s\u0103 fie obliga\u021bi s\u0103-\u0219i fac\u0103 un cont la ei<\/strong>?!<\/p>\n

    Pute\u021bi \u00eencerca s\u0103 for\u021ba\u021bi angajatorul s\u0103 accepte s\u0103 v\u0103 vireze salarul \u00een contul de debit\/curent pe care-l ave\u021bi deja. Dac\u0103 nu este posibil – \u00een RO \u00eencercarea de a combate sistemul pare deseori\u00a0o lupt\u0103 cu morile de v\u00e2nt – atunci <\/em>pute\u021bi renun\u021ba la contul dumneavoastr\u0103 curent \u0219i folosi cardul\/contul de salariu pentru absolut toate necesit\u0103\u021bile dumneavoastr\u0103 bancare. Nu are sens s\u0103 pl\u0103ti\u021bi comisioane \u00een mai multe locuri, s\u0103 transfera\u021bi lunar bani dintr-un “buzunar” \u00een altul etc<\/em>.<\/strong><\/p>\n

    Deci, s\u0103 recapitul\u0103m:\u00a0conceptul de “credit<\/em>” nu accept\u0103 conceptul de “\u00eenc\u0103rcare<\/em>” sau nu necesit\u0103 “depunerea de bani<\/em>” \u00een contul de credit dec\u00e2t ca plat\u0103 de final. NU LE MAI AMESTECA\u021aI.<\/p>\n

    \"Confuzia:<\/a>
    Confuzia: cardul rosu este, asa cum se poate citi in coltul din dreapta, jos, DEBIT; cel negru este CREDIT. Amandoua au semnul VISA dar metoda de procesare, comisioanele etc. sunt diferite.<\/figcaption><\/figure>\n

    \u00cen cazul unui cont de debit\/cont curent\/de salar cardul legat cu acel cont poate (dar nu e musai) s\u0103 fie folosit \u0219i pentru procesare prin Visa\/MC etc. Aceasta e f\u0103cut\u0103 pentru \u00eenlesnirea pl\u0103\u021bilor. Posesorul poate folosi cardul bancar \u00een 2 moduri – fie prin tragerea de bani direct din cont, fie prin intermediul Mastercard\/Visa acolo unde plata cu debit-card nu este acceptat\u0103 sau cardul debit nu este admis (de exemplu, \u00een str\u0103in\u0103tate, unde poate n-au auzit de BCR). \u00cen ambele cazuri, comerciantul \u00ee\u0219i va vedea banii f. repede: imediat, c\u00e2nd cardul e folosit ca debit-card sau \u00een 24-48h c\u00e2nd cardul e folosit drept “credit card” – pe baza acelui semn adi\u021bional (Visa\/MC).<\/p>\n

    Deci: \u00een cazul unui cont curent<\/strong> pentru care ave\u021bi un card de debit<\/strong> cu semnul Mastercard, procesarea se face astfel:<\/p>\n

    a) spune\u021bi ca tranzac\u021bia s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 “pe credit<\/strong><\/em>“. V\u00e2nz\u0103torul selec\u021bioneaz\u0103 Mastercard pe aparat -> cererea de plat\u0103 merge la Mastercard care verific\u0103 limita de care dispune\u021bi\u00a0-> Mastercard cere banii de la banca dumneavoastr\u0103 \u0219i le sunt vira\u021bi \u00een 24-48h.<\/p>\n

    b) spune\u021bi c\u0103 tranzac\u021bia s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 “pe debit<\/strong><\/em>” sau “din cont<\/strong><\/em>“. Cererea de plat\u0103 se duce direct la banc\u0103 \u0219i banii sunt lua\u021bi instantaneu din cont, iar comerciantul economise\u0219te cei 2-3% pe care i-ar fi pl\u0103tit “procesorului de pl\u0103\u021bi” (Mastercard, VISA etc.)<\/p>\n

    Prezen\u021ba semnului de VISA\/MC pe un card de debit nu face acel card de debit o “carte de credit”. Este, dac\u0103 dori\u021bi, un credit extrem de rapid – nu se percep dob\u00e2nzi dar comerciantul trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru procesare 2-3% (sau chiar mai mult) institu\u021biei care gireaz\u0103 plata – MasterCard, VISA etc. \u00cen cazul unui “card de credit<\/strong>” real, individul are – s\u0103 zicem – o limit\u0103 de 2000 RON de credit. El poate cump\u0103ra pe credit \u0219i, la cap\u0103tul lunii banca \u00eei va trimite o\u00a0totalul de plat\u0103 pe care-l poate acoperi integral (dintr-un cont de debit) sau par\u021bial (mai mult dec\u00e2t “minimul”) r\u0103m\u00e2n\u00e2nd s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dob\u00e2nzi pentru restul.<\/p>\n

    S\u0103 presupunem c-a cheltuit 1000 RON pe cardul de credit \u0219i s\u0103 mai presupunem c\u0103 minimul este 2% (dar nu mai pu\u021bin – din c\u00e2te am v\u0103zut – de 50 RON). Deci, individul poate pl\u0103ti 50RON \u0219i pentru restul de 950 RON va pl\u0103ti 12% dob\u00e2nd\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd este achitat integral.<\/p>\n

    Avantaje de plat\u0103 prin card debit<\/strong>:<\/p>\n

      \n
    • control asupra cheltuielilor – efect imediat asupra contului bancar<\/li>\n
    • posibilitate de negociere: \u00eentruc\u00e2t comerciantul va pl\u0103ti oricum 2-3% c\u0103tre VISA sau MC atunci c\u00e2nd cere\u021bi s\u0103 pl\u0103ti\u021bi prin “credit-card”, e dispus s\u0103 v\u0103 cedeze dumneavoastr\u0103 acest comision dac\u0103 alege\u021bi s\u0103 pl\u0103ti\u021bi prin debit (echivalentul “cash-ului”).<\/li>\n
    • C\u00e2nd sunte\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i debit-card-ul func\u021bioneaz\u0103 acolo – trebuie s\u0103-l activa\u021bi pentru a func\u021biona \u00een afara Rom\u00e2niei – se percepe doar rata de schimb a b\u0103ncii. Dac\u0103 folosi\u021bi cardul de credit sau versiunea “credit” a debit-card-ului, \u00eent\u00e2i se face conversia \u00een Euro (Mastercard) sau USD (VISA) \u0219i apoi ace\u0219tia\u00a0banca face conversia \u00een RO din aceste monede. \u00cen acest caz, ve\u021bi fi jumuli\u021bi de 2x<\/strong>: de fiecare dat\u0103 la o conversie. I.e. sunte\u021bi \u00een UK \u0219i pl\u0103ti\u021bi cu Mastercard: lirele sterline vor fi convertite la Euro iar banca va converti plata din Euro \u00een RON, \u00een care este contul de care e legat cardul.<\/li>\n<\/ul>\n

      Avantaje de plat\u0103 prin card de credit<\/strong>:<\/p>\n

        \n
      • putem retrage plata pentru serviciile sau produsele necorespunz\u0103toare c\u00e2t timp aceasta n-a fost procesat\u0103 \u0219i n-am pl\u0103tit suma adunat\u0103 pe card. DA! Dac\u0103, s\u0103 spunem pl\u0103tim pentru un produs \u0219i acesta se stric\u0103 \u00een 2 zile iar comerciantul nu vrea sa execute garan\u021bia sau s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 produsul, sun\u0103m VISA sau banca \u0219i ini\u021biem o “disput\u0103 de plat\u0103<\/strong>“. Ne vor cere faxarea unei justific\u0103ri – scurte \u0219i la obiect – \u0219i apoi vor decide \u0219i deseori vor decide \u00een favoarea consumatorului \u0219i comerciantul nu-\u0219i va primi plata.<\/li>\n
      • beneficii ale cardului: unele ofer\u0103 puncte sau cash-back, altele ofer\u0103 garan\u021bie extins\u0103 c\u00e2nd obiectul e pl\u0103tit cu aceast\u0103 carte de credit sau asigurare de c\u0103l\u0103torie atunci c\u00e2nd c\u0103l\u0103toria este achitat\u0103 cu cardul.<\/li>\n
      • consolidarea cheltuielilor.<\/li>\n<\/ul>\n

        POVESTE OARECUM NOSTIM\u0102<\/h3>\n

        Am avut ca oaspete – un oaspete care \u0219i-a cam for\u021bat drumul \u00een casa mea – un individ din Boto\u0219ani \u0219i pe so\u021bia lui. Erau genul care c\u0103l\u0103toriser\u0103 peste tot \u00een lume – de obicei vizit\u00e2ndu-\u0219i colegi de liceu, chiar \u0219i de gr\u0103dini\u021b\u0103 (a\u0219a am aflat c\u0103 exist\u0103 oameni care-\u0219i amintesc cu cine au mers la gr\u0103dini\u021b\u0103 – dar numai pe acei care locuiesc acolo unde doresc s\u0103 mearg\u0103) sau cuno\u0219tin\u021be \u00eent\u00e2mpl\u0103toare (cum eram eu) c\u0103rora le for\u021bau m\u00e2na.\u00a0C\u00e2nd \u00eemi spunea c\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i “\u00eencarce cardul de credit” am \u00eencercat s\u0103-i explic ce v-am explicat dar flutura dispre\u021buitor din m\u00e2n\u0103. La un moment dat – dup\u0103 circa 1 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de cazare la mine acas\u0103 – a vrut s\u0103 m\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103 cu o cin\u0103 \u00een ora\u0219. C\u00e2nd s-au adus banii i s-a adus ma\u0219ina de pl\u0103tit. Nota de plat\u0103 era de\u00a0109$ CAD.\u00a0M-a \u00eentrebat c\u00e2t s\u0103 dea bac\u0219i\u0219 \u0219i i-am spus 15% – a spus “Aha, deci 115$ e bine!”. Mi-am mu\u0219cat buzele ca s\u0103 nu-i critic aritmetica. L-am \u00eentrebat dac\u0103 are nevoie de ajutor cu ma\u0219ina. Mi-a r\u00e2s dispre\u021buitor “Andi, eu am c\u0103l\u0103torit peste tot \u00een lume. Cred c\u0103 m\u0103 descurc”. Apoi a ap\u0103sat pe OK \u0219i chelneri\u021ba, cumsecade \u0219i cam fraier\u0103 (a\u0219a s-ar numi \u00een RO, aici se nume\u0219te “cinstit\u0103”) l-a \u00eentrebat dac\u0103 chiar dore\u0219te s\u0103-i dea 115$ bac\u0219i\u0219. Omul introdusese la bac\u0219i\u0219 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 suma complet\u0103 – deci ma\u0219ina \u00eei tr\u0103sese automat 230$ CAD din banc\u0103. A \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 scandal s\u0103 i se pun\u0103 banii \u00eenapoi. A venit managerul care i-a explicat c\u0103, \u00een cazul debit-card-ului, banii sunt lua\u021bi instantaneu \u0219i c\u0103 dac\u0103 era credit card i-ar fi putut pune banii \u00eenapoi (plata dureaz\u0103). S-a oferit s\u0103-i dea \u00eenapoi \u00een cash banii. Aceste scene au durat 30 min \u0219i \u00een tot acest timp mie mi-a venit s\u0103 m\u0103 bag sub mas\u0103; nu \u0219i lui care se certa (de unul singur) ca la\u00a0o cr\u00e2\u0219m\u0103 din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/em><\/p>\n

        <\/fb:like><\/div>
        <\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        \u00cen cultura noastr\u0103 ignoran\u021ba este, deseori, \u00eenfierat\u0103 drept “prostie”. \u00cen loc s\u0103-l lumin\u0103m pe cel ce nu \u0219tie, r\u00e2dem de el sau ea. Din acest motiv, majoritatea cet\u0103\u021benilor se tem ca de naiba s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 ne\u0219tiin\u021ba \u0219i asta \u00eei condamn\u0103 la ignoran\u021b\u0103 perpetu\u0103. Personal cred c\u0103 singurii care merit\u0103 dispre\u021bul nostru sunt cei care nu \u0219tiu \u0219i nici nu vor s\u0103 afle. Am auzit deseori rom\u00e2ni rostind\u00a0fraza “trebuie s\u0103-mi pun bani pe cartea de credit” sau “\u00eemi \u00eencarc cartea de credit” f\u0103r\u0103 s\u0103 realizeze c\u0103 e un oximoron, o contradic\u021bie clar\u0103 \u00een termeni. Pentru c\u0103 ace\u0219ti termeni sunt at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi, se presupune c\u0103 fiecare \u0219tie ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u0219i, \u00een fapt, fiecare ghice\u0219te – o ghiceal\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin educat\u0103 – despre ce ar trebui s\u0103 fie. \u00a0Din discu\u021bii am realizat c\u0103 termenii “carte de credit”, “card de salar”, “Mastercard”, “card de debit” sunt folosi\u021bi amestecat, f\u0103r\u0103 noim\u0103. Mai mult, de c\u00e2te ori am \u00eencercat s\u0103 clarific conceptele de baz\u0103, atitudinea a fost una de indiferen\u021b\u0103, de “whatever” – am primit grimase plictisite sau “mda”-uri politicoase.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_s2mail":"","footnotes":""},"categories":[343],"tags":[386,421,425,480,518,556],"class_list":["post-295","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatie","tag-card-de-credit","tag-debit","tag-disputa-plata","tag-mastercard","tag-procesare-plati","tag-visa"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/295","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=295"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/295\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":299,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/295\/revisions\/299"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=295"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=295"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=295"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}