{"id":331,"date":"2016-02-22T14:44:08","date_gmt":"2016-02-22T14:44:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/?p=331"},"modified":"2016-02-22T14:44:08","modified_gmt":"2016-02-22T14:44:08","slug":"pregatirea-pentru-criza","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.2link.ca\/bugetfamilial\/2016\/02\/22\/pregatirea-pentru-criza\/","title":{"rendered":"Preg\u0103tirea pentru CRIZ\u0102"},"content":{"rendered":"
<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>

Nu este nevoie s\u0103 fim anali\u0219ti\u00a0de frunte a situa\u021biei economice \u0219i politice mondiale ca s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 st\u0103m pe o funda\u021bie foarte, foarte \u0219ubred\u0103. Economia Chinei se r\u0103ce\u0219te; petrolul a pierdut 3\/4 din pre\u021b; Trezoreria US a m\u0103rit ratele dob\u00e2nzilor de la 0 la 0.25% \u0219i pia\u021ba, adic\u021bionat\u0103 de bani gratis, s-a cutremurat; EBC \u00a0(Banca Central\u0103 European\u0103), cump\u0103r\u0103 bonduri de guvern \u0219i ale b\u0103ncilor \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 stabilizeze ceva ce alunec\u0103 la vale – f\u0103c\u00e2nd aceasta penalizeaz\u0103 economiile \u0219i \u00eencurajeaz\u0103 un consum de\u0219\u0103n\u021bat; banii investitorilor fug din Asia \u00een Europa, din Europa \u00een US. C\u00e2t despre politic\u0103? UK a ob\u021binut tratament preferen\u021bial \u00een UE, Fran\u021ba \u0219i Germania, cu culturile lor diametral opuse, sunt \u00een disensiune despre cum arat\u0103 viitorul UE. Cump\u0103rarea ECB ne-a f\u0103cut s\u0103 uit\u0103m de economiile g\u0103unoase ale Greciei, Italiei, Spaniei… dar nimic nu s-a \u00eendreptat \u00een ultimul an.<\/p>\n

\"Oamenii<\/a>
Oamenii modera\u021bi \u0219i pruden\u021bi pot str\u0103bate crizele<\/figcaption><\/figure>\n

Mult\u0103 lume vorbe\u0219te despre “criza din 2008”, cu non\u0219alan\u021ba unui eveniment l\u0103sat \u00een urm\u0103. \u00cen fapt, \u00een ciuda \u00eens\u0103n\u0103to\u0219irii aparente a pie\u021bii p\u00e2n\u0103 spre jum\u0103tatea lui 2015, acea criz\u0103 n-a fost dep\u0103\u0219it\u0103 – ci doar\u00a0simptomele ei au fost mascate cu bani ieftini. Banii ieftini, \u00eens\u0103, vin la un cost. \u00cen US, datoriile studen\u021be\u0219ti au trecut de ani buni de 1 trilion $ iar acum \u00eemprumuturile pentru ma\u0219ini\u00a0au trecut de 1 trilion $. Da, citi\u021bi bine – \u00eemprumuturile pentru acele cutii de metal care ruginesc \u0219i se depreciaz\u0103 imediat ce au ie\u0219it din parcarea dealership-ului au dep\u0103\u0219it 1 TRILION $. De ce? De ce nu? B\u0103ncile iau \u00eemprumuturi ieftine, deseori f\u0103r\u0103 dob\u00e2nd\u0103, \u0219i le paseaz\u0103 consumatorilor care, nes\u0103bui\u021bi, cump\u0103r\u0103 acele ma\u0219ini pe care le-au visat \u0219i nu \u0219i le-au putut permite.<\/p>\n

Bine, acum c\u0103 v-am speriat, s\u0103 v\u0103 dau vestea bun\u0103: via\u021ba pe planeta P\u0103m\u00e2nt nu se va sf\u00e2r\u0219i din cauza unei crize economice, indiferent de c\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 va fi aceasta. Ce \u0219i cum \u0219i c\u00e2t va fi este imposibil de calculat \u00een aceast\u0103 economie-domino (fiecare economie se bazeaz\u0103 pe altele \u00eentr-o interdependen\u021b\u0103 neregularizat\u0103),\u00a0dar, \u00a0cei precau\u021bi se pot pozi\u021biona mai bine pentru a \u00eenfrunta \u0219i, de ce nu?, a profita financiar de aceast\u0103 criz\u0103.<\/p>\n

Ce putem face ca s\u0103 ne protej\u0103m? Re\u00eentoarcerea la bunul-sim\u021b \u0219i la via\u021ba de baz\u0103 e lucrul cel mai important.<\/p>\n

Reducerea \u0219i eliminarea \u00eemprumuturilor<\/strong>.\u00a0\u00cen primul \u0219i \u00een primul r\u00e2nd trebuie mic\u0219orat\u0103 expunerea la credit mai ales, pentru rom\u00e2ni, la creditele \u00een valut\u0103. Repet \u0219i o voi repeta p\u00e2n\u0103 va ajunge la urechile\u00a0rom\u00e2nilor – dac\u0103 nu sunte\u021bi pl\u0103ti\u021bi \u00een euro, nu face\u021bi credite \u00een euro<\/strong>! Dac\u0103 le ave\u021bi, str\u00e2nge\u021bi cureaua \u0219i pl\u0103ti\u021bi-le c\u00e2t de repede este posibil \u0219i nu mai contracta\u021bi altele. Am\u00e2na\u021bi \u00eenlocuirea\u00a0ma\u0219inii, am\u00e2na\u021bi excursiile exotice – da, o via\u021b\u0103 are omul…\u00a0dar\u00a0nu poate m\u00e2nca amintirile din Monte Carlo.<\/p>\n

Proteja\u021bi-v\u0103 economiile<\/strong>. Infla\u021bia este, \u00een timp de criz\u0103, cel mai tic\u0103los factor care atac\u0103 venitul cet\u0103\u021beanului. Love\u0219te, mai ales, pe cei care tr\u0103iesc dintr-un venit fix – pensionarii\u00a0de orice fel.\u00a0Lefegii pot for\u021ba m\u00e2na prin greve pentru m\u0103rirea salariilor ca s\u0103 \u021bin\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t pasul cu infla\u021bia dar\u00a0pensiile, de fiecare dat\u0103, r\u0103m\u00e2n tot mai \u00een urm\u0103 fa\u021b\u0103 de costul vie\u021bii. Cum s\u0103 v\u0103 proteja\u021bi economiile? Toate bancnotele principale ale lumii, cele din “co\u0219ni\u021ba FMI” sunt \u00een c\u0103dere liber\u0103 – unele cad mai repede dec\u00e2t altele. Dac\u0103 acum 1 an dolarul canadian era 1.06-1.08 la dolarul american, acum este \u00eentre 1.39 \u0219i 1.41 – \u0219i nu \u0219tim dac\u0103 se va opri aici. Cu alte cuvinte, de\u0219i am acela\u0219i salar, am pierdut peste 30% din \u00a0puterea de cump\u0103rare. Depozitele bancare pl\u0103tesc dob\u00e2nzi penibile (i.e. 0.8% \u00een Euro) – din cauza sus\u021binerii ECB care \u021bine dob\u00e2nda central\u0103 aproape de 0. O dat\u0103 cu infla\u021bia vor cre\u0219te \u0219i acestea dar niciodat\u0103 suficient ca s\u0103 acopere pierderile. A\u0219a c\u0103 banii, cu excep\u021bia unor sume de urgen\u021b\u0103, trebuie consolida\u021bi \u00een valori care se vor aprecia. Iat\u0103 c\u00e2teva idei cu precizarea “nu pune\u021bi toate ou\u0103le \u00een acela\u0219i co\u0219<\/em>”<\/p>\n