Proiect pentru motoarele cu injecție directă – OIL CATCH CAN

Omul cât trăiește învață. Dacă nu o face, nu e om, e moluscă. Mărturisesc că, după 6 ani de condus Hyundai-ul meu Sonata, despre care știam că e GDI – Gasoline Direct Injection – nu aveam idei decât despre beneficiile acestui tip de motor și nici o idee despre problemele aferente.

Nu vreau să vă plictisesc așa că, pe scurt, iată diferența față de motoarele cu injecție prin port (cele mai vechi, ante-2005/2007) și cele GDI: cele prin port făceau amestecul de benzină și aer înainte de camera de combustie (cilindru) iar GDI o face direct în cilindru. Avantajele sunt masive – motorul are putere mai mare și consumă mai puțin. Ca să mă refer la Hyundai-ul meu (pt că-l cunosc, nu pt c-ar fi cea mai cea), este impresionant ca un motor de 2.4L să genereze 198CP, cu un consum combinat de 8.5-9L/100km (cam atât lua Dacia mea 1410, cu cei 67CP ai ei).Continue Reading

Comori ignorate

Până la finalul anilor 80 cei care călătoreau între Toronto și Ottawa foloseau autostrada 7. Drumul curgea mărginit de mlaștini încântătoare cu nuferi, printre lacuri sclipitoare și păduri unde foioasele se amestecau cu brădetul.  Deși avea numai două benzi, una pentru fiecare sens, autostrada 7 căra un trafic intens care susținea viața din multe localități prin care trecea.

Apoi, odată cu decada a 9a a secolului trecut, s-a terminat și autostrada 416. Aceasta unea Ottawa cu autostrada 401 cea care unește Montrealul cu Toronto. Acest drum are multe avantaje care anulează distanța de 60 km pe care o adaugă. Are 2-3 benzi pe sens, viteza oficială de 100 kmph (și cei mai mulți merg cu 120 kmph – cu binecuvântarea tacită a Poliției) față de 80-90 kmph pe 7 și nici nu devine stradă prin localități (care impune o limită de 50-60). Nu mai vorbesc de multitudinea de stopuri convenabile – cu restaurante, WC-uri curate, benzinărie chiar și garaje de reparație  – cu care-i presărată 401. În fața acestor avantaje nu-i de mirare că autostrada 7 a alunecat, treptat, în uitare.Continue Reading

Informații – Cancerul și alcalinitatea

Orice mit, pentru a prinde la public, are nevoie de certificări solide, venite din surse de prestigiu. Nu există sursă de prestigiu științific mai înaltă decât Premiul Nobel și, fără doar și poate, nu există garanție mai bună decât cuvintele unui medic, laureat al acestui premiu. În toate relatările despre aciditatea și hipoxia (lipsa oxigenului) cauzatoare de cancer, niciodată nu va lipsi numele doctorului  Otto Warburg, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1931. De asemeni, pentru demonstrație, proponenții acestei idei para-științifice că oxigenarea și alcalinizarea conduc la sănătate și la uciderea cancerului, includ și citate din Dr Otto Warburg, atent selecționate și scoase din context.

ADEVĂRUL: Otto Warburg NU a obținut Premiul Nobel pentru descoperirea că formațiunile canceroase nu pot trăi într-un mediu bogat în oxigen sau alcalin. Continue Reading

Luminile și umbrele omului

Înger și monstru, geniu, victimă, călău sau, poate, doar uman.
Înger și monstru, geniu, victimă, călău sau, poate, doar uman.

Trăim într-o eră șocantă, o eră a extremelor. Știința și tehnologia ne conduc la descoperiri epocale dar, concomitent, omul de rând este tot mai dezgustat și tot mai neîncrezător în acestea. Mai mult chiar, adeseori dezgustul și neîncrederea îl fac să se refugieze în credințe demne de Evul Mediu. Mâncarea cu termene de garanție incredibile este, pentru cei care nu mai cred în știință, dovada că suntem otrăviți de corporații. Tratamentele sofisticate anticancer sunt dovada conspirațiilor Big Pharma. Chiar cancerul este doar o născocire a doctorilor evrei, un simplu „conflict mental” (ne învață Noua Medicină Germană). Vaccinurile conduc la autism – și toate dovezile contrare (deloc puține) sunt uneltirile unor forțe oculte. Modificările genetice (GMO) sunt chestii diavolești și oamenii de știință care le produc merg la muncă cu ideea fixă de a otrăvi omenirea. Florul introdus în apa potabilă, cel care elimină cariile, este otravă… și aș putea continua pe pagini întregi cu toate aceste credințe care, ca orice credință, aleg să ignore știința, dovada.Continue Reading

Informații – viermii din pește

AVERTISMENT: Dacă sunteți pasionați ai “fructelor de mare” și sunteți ușor impresionabil(ă) să nu citiți explicațiile care urmează.

Poză din manual medical japonez - 1850. Explicația, neinclusă cu poza spune "Omul a mâncat somon masu. După un timp, un obiect ciudat i-a ieșit din anus și a fost extras: avea 2-3m lungime."
Poză din manual medical japonez – 1850. Explicația, neinclusă cu poza spune “Omul a mâncat somon masu. După un timp, un obiect ciudat i-a ieșit din anus și a fost extras: avea 2-3m lungime.”

După bunul obicei “Noi nu ne informăm. Noi doar ne indignăm.” oamenii și, ulterior, presa din România sesizată de aceștia scriu deseori despre “viermii din pește”. Cumpărători inocenți descoperă în peștele viu/proaspăt viermi și concluzionează imediat că e vorba de carne stricată. Sesizează presa și, aceasta, fără o cercetare științifică prealabilă, scrie articole inflamatorii rușinând un supermarket sau altul. Continue Reading

Informații – ceara de pe fructe

NOTĂ: Deși observ (și oricine poate observa) cât de anemic este interesul în informațiile reale și deși este, pentru mine, extrem de dezamăgitor, voi continua să ofer aceste informații. să săp ca să nu fiu și să nu fim masă de manevră pentru cei care fac bani din spaimă și indignare (i.e. mass-media, blogurile etc.).

Ceara folosită este aprobată de toate organismele de supraveghere a guvernului.
Ceara folosită este aprobată de toate organismele de supraveghere a guvernului.

Circulă, de o bună bucată de timp, pe web demonstrații în care, fie cu apă fierbinte, fie cu cuțitul, diverși indivizi arată ce “lucruri îngrozitoare” sunt pe coaja merelor (și nu numai). Ca orice alt om, și eu am fost îngrijorat și am pornit să studiez ce anume este acea pojghiță și de ce este pusă pe mere sau pe alte fructe și legume (de exemplu castraveți, portocale, tangerine, lămâi, piersici, banane, pepeni, avocado, roșii, gogoșari, vinete). Continue Reading

Informații – hormonii în creșterea bovinelor

Folosim adesea concepte și termeni pe care nu i-am investigat îndeajuns. Sursele sunt uneori prea științifice, concluziile se bat cap-în-cap și omul obișnuit fie n-are timpul, fie n-are înclinarea de a investiga detaliile. Acestea sunt totuși importante – nu degeaba se spune “diavolul e în detalii”. Din acest motiv am pornit o serie care dorește să sintetizeze anumite informații și să reducă panica și neîncrederea, deseori nejustificate, cu care privim știința.

În US și Canada steroizii hormonali sunt aprobați încă din anii ‘50 în creșterea bovinelor și al oilor. Aceștia sunt estradiolul(estrogen), progesteron, testosteron, versiunile naturale și sintetizate. Abia spre sfârșitul anilor 60 și începutul anilor 70 aceste tratamente au început să fie folosite pe scară largă. Alte țări care aprobă folosirea hormonilor în creșterea bovinelor sunt: Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Mexic, Chile, Africa de Sud și încă alte 24 de țări.Continue Reading