{"id":270,"date":"2012-11-25T00:55:40","date_gmt":"2012-11-25T00:55:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/?p=270"},"modified":"2012-11-25T01:15:45","modified_gmt":"2012-11-25T01:15:45","slug":"povesti-financiare-ii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/2012\/11\/25\/povesti-financiare-ii\/","title":{"rendered":"Povesti Financiare II"},"content":{"rendered":"

Ecua\u021bia Black-Scholes \/Derivativele<\/h2>\n

De\u0219i e o treab\u0103 foarte complicat\u0103, at\u00e2t de complicat\u0103 \u00eenc\u00e2t, cum documentarul Capitalism al lui Michael Moore arat\u0103, chiar \u0219i un profesor de Harvard are dificult\u0103\u021bi \u00een a le explica, \u00een principiu e relativ simplu. E o metod\u0103 matematic\u0103 de a prognoza care va fi pre\u021bul unui produs \u00een viitor, tr\u0103s\u0103tur\u0103, care \u2013 ve\u021bi fi de acord \u2013 e foarte important\u0103 pentru cineva care vrea s\u0103 fac\u0103 bani v\u00e2nz\u00e2nd-cump\u0103r\u00e2nd. \u00a0Cine nu\u00a0\u0219i-ar dori o ma\u0219in\u0103 a timpului, pentru a cump\u0103ra ac\u021biuni Apple in 2000, cu \u0219tiin\u021ba ca in 2011 Apple va deveni cea mai bogat\u0103 companie din lume?!<\/p>\n

Se bizuie pe ecua\u021bia Black-Scholes <\/a>care a adus premiul Nobel pentru \u0218tiin\u021be Economice\u00a0 autorilor ei. Aceast\u0103 ecua\u021bie \u2013 greu de \u00een\u021beles chiar \u0219i pentru cei cu studii aprofundate economice \u0219i matematice – \u0219i aplicarea ei gre\u0219it\u0103, a dus la c\u0103derea pie\u021bii bursiere \u00een 2007.\u00a0 \u00censu\u0219i Scholes, care \u00een anii 90 s-a apucat s\u0103-\u0219i aplice teoriile \u00een economie, conduc\u00e2nd un fond de investi\u021bii, a reu\u0219it s\u0103 piard\u0103 4.6 miliarde \u00een anii 90 \u0219i fondul pe care \u00eel conducea a fost \u00eenchis.<\/p>\n

Pentru mine e un exemplu despre cum via\u021ba, cu infinitele ei posibilit\u0103\u021bi, nu poate fi \u00eenchis\u0103 \u00eentr-o formul\u0103 matematic\u0103 oric\u00e2t de avansat\u0103.<\/em><\/p>\n

Se estimeaz\u0103 c\u0103 pia\u021ba derivativelor<\/strong> \u2013 a celor ce pariaz\u0103 pe viitor \u2013 este echivalentul a 20x PIB-uri mondiale<\/strong>. Da, de 20x produc\u021bia \u00eentregii planete\u00a0! Warren Buffet le-a numit \u00ab\u00a0arme financiare de distrugere \u00een mas\u0103\u00a0<\/em>\u00bb. In 2007, speculatorii \u00a0– abia sc\u0103pa\u021bi din crash-ul derivativelor – s-au n\u0103pustit afar\u0103 din pia\u021ba ipotecilor \u0219i s-au axat pe comodit\u0103\u021bi semnal\u00e2nd \u00eenceputul derutei.<\/p>\n

Nu, nu, ace\u0219ti speculatori nu sunt personajele nefarioase la care poate v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi \u2013 sunt gestionarii unor fonduri mutuale. \u0218i ce-i m\u00e2n\u0103 pe ei la lupt\u0103\u00a0? \u00cen ce fonduri v-a\u021bi pune banii \u2013 \u00een cel care aduce 5% pe an sau \u00een cel cu performan\u021be stelare, capitalizare de zeci de miliarde $ \u0219i care v-ar aduce 28% pe an\u00a0? Da, a\u021bi ghicit, micii \u0219i marii investitori \u00eei \u00eempinge pe unii indivizi ambi\u021bio\u0219i s\u0103 promit\u0103 \u0219i\u00a0 – relativ des \u2013 s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 cuv\u00e2ntul.<\/em><\/p>\n

Criza Ipotecar\u0103<\/strong><\/h2>\n

De ce ar interesa pe un rom\u00e2n, un francez, un italian… vorbeau despre cum \u00ee\u0219i satisfac so\u021biile. Italianul spune… Errr, ok, nu despre asta era vorba. De ce ne-ar interesa de US\u00a0, despre problemele lor ipotecare\u00a0?! Pentru c\u0103 o veche zical\u0103 spune c\u0103 atunci c\u00e2nd US r\u0103ce\u0219te, toat\u0103 lumea str\u0103nut\u0103 (de\u0219i eu prefer s\u0103 spun c\u0103 atunci c\u00e2nd US are o indigestie, miroase ur\u00e2t \u0219i \u00een Rom\u00e2nia \u0219i peste tot).<\/p>\n

Pia\u021ba imobiliar\u0103 din US, \u00een 2006, \u00eenaintea crash-ului, era evaluat\u0103 la aproape 22 TRILIARDE<\/strong>\u00a0! Este clar c\u0103 \u00een fa\u021ba unui asemenea ordin de m\u0103rime celelalte pie\u021be p\u0103lesc. \u00cen plus, banii se fac \u00een zonele slab regulate \u0219i acolo cererea \u0219i oferta creaz\u0103 o pia\u021b\u0103 dinamic\u0103, plina de oportunit\u0103\u021bi. Europa, un alt gigant al valorii totale a pie\u021bii imobiliare este regulat la greu, deci e mai pu\u021bin atractiva ca pia\u021b\u0103 de investi\u021bii chiar \u0219i pentru companii localizate acolo.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din 2005 lucrurile nu ar\u0103tau bine \u00een US. Dup\u0103 4-5 ani \u00een care valoarea imobiliar\u0103 crescuse vertiginos, \u00een 2005 ap\u0103ruse o \u00eencetinire, ba chiar un u\u0219or recul. Era un lucru normal\u00a0: practic, cam to\u021bi cei care avuseser\u0103 de cump\u0103rat \u0219i \u00ee\u0219i puteau permite \u00ee\u0219i cam cump\u0103raser\u0103. Dar, aplaudacii economici, cei cu ochelari cu lentil\u0103 rozalie, spuneau c\u0103 asta e o prostie. Ciclul de cre\u0219tere \u2013 nesus\u021binut de datele de pe teren, unde venitul mediu american crescuse cu 2% \u00eentre 2000 \u0219i 2005 \u0219i pre\u021bul caselor se dublase \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 \u2013 TREBUIA s\u0103 continue.<\/p>\n

Not\u0103<\/strong>: pentru cei ce citesc \u00een englez\u0103, iat\u0103 un articol din acele timpuri\u00a0<\/em>:un articol<\/a> \u00een care aplaudacii ignorau semnele \u00eencetinirii.<\/em><\/p>\n

Toat\u0103 lumea se n\u0103r\u0103vise la profit, to\u021bi erau nostalgici dup\u0103 zilele investi\u021biilor \u00een dot.com-uri, c\u00e2nd profituri de 80-90% pe an deveniser\u0103 un lucru normal. Companiile de credit g\u0103seau clien\u021bi \u0219i f\u0103ceau bani, b\u0103ncile f\u0103ceau dob\u00e2nd\u0103, firmele-satelit de investi\u021bii ale b\u0103ncilor \u00eempachetau ipotecile \u00een pachete pe care apoi le vindeau la investitori, care investitori se bucurau de cre\u0219terea vertiginoas\u0103 a investi\u021biilor lor.<\/strong> C\u00e2nd, \u00een 2005, pia\u021ba d\u0103dea semne c\u0103 se \u00eencetine\u0219te, nimeni nu era preg\u0103tit pentru a accepta c\u0103 povestea s-a potolit. Ca un drogat, ca \u00eentr-o schem\u0103 piramid\u0103 \u2013 dar una sanc\u021bionat\u0103 de guvernul US (care d\u0103dea acela\u0219i rating acestor investi\u021bii ca \u0219i bondurilor de Trezorerie, adica \u2013 \u00ab\u00a0n-au moarte\u00a0<\/strong>\u00bb) binecuv\u00e2ntat\u0103 de cele mai solide companii \u0219i oameni – au \u00eenceput s\u0103 caute cu disperare clien\u021bi care s\u0103 men\u021bin\u0103 ciclul profitului. Au ap\u0103rut ceea ce, mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd momentul adev\u0103rului a pogor\u00e2t peste praful economiei,\u00a0 se numeau \u00ab\u00a0ipoteci exotice<\/em>\u00a0\u00bb\u00a0: vreme de 2-3 ani pl\u0103te\u0219ti numai dob\u00e2nda, abia apoi \u00eencepi s\u0103 pl\u0103te\u0219ti principalul\u00a0; cump\u0103rarea casei cu 0% plat\u0103 ini\u021bial\u0103 etc. Practic, prin aceste m\u0103suri, ORICINE putea lua o ipotec\u0103. Aceasta a dus la cre\u0219terea ipotecilor \u00ab\u00a0neperformante<\/em>\u00a0\u00bb de la 8% la peste 20% din toate ipotecile.<\/p>\n

Dar pre\u021bul caselor cre\u0219tea\u00a0! Vecinul care cump\u0103rase o proprietate cu 200,000, o vindea un an mai t\u00e2rziu cu 360,000$. Prost s\u0103 fii s\u0103 nu intri \u00eentr-o asemenea afacere. \u00cemi amintesc de \u0219ocul avut c\u00e2nd, dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea din US, am venit \u00een Rom\u00e2nia unde am fost \u00eent\u00e2mpinat de acelea\u0219i strig\u0103te victorioase care, \u00een US, deja se transformaser\u0103 \u00een vaiete de durere. Orice \u00eencercare de a aminti oamenilor c\u0103 ceea ce se ridic\u0103 trebuie s\u0103 \u0219i coboare, era \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu \u00ab\u00a0Prostii\u00a0!\u00a0\u00bb.<\/p>\n

Pe baza equity-ului (diferen\u021ba dintre pre\u021bul casei pe pia\u021b\u0103 \u0219i ipoteca r\u0103mas\u0103) oamenii erau \u00eembia\u021bi de b\u0103nci la credite u\u0219oare, cu dob\u00e2nzi mici. Func\u021bionarii bancari f\u0103ceau comisioane pentru fiecare \u00eemprumut, banca f\u0103cea profit, investitorii \u00een ac\u021biunile bancare erau ferici\u021bi, \u0219efii dar \u0219i angaja\u021bii luau premii pe baza profiturilor iar consumatorii… ei bine, ei consumau ce nu aveau \u0219i erau ferici\u021bi.<\/em> MERITAU s\u0103-\u0219i cumpere SUV-uri gigantice, b\u0103rci, vacan\u021be de lux, nu\u00a0?! \u00centre 2001 si 2005, creditele personale garantate cu casa, au crescut de la 628 miliarde la 1,428 TRILIARDE<\/strong>… Dar aceast\u0103 \u00ab\u00a0valoare<\/em>\u00a0\u00bb pe care se bazau \u00eemprumuturile era, \u00een fapt, proverbiala \u00ab\u00a0pielea ursului din p\u0103dure<\/em>\u00a0\u00bb pentru c\u0103 nimeni nu \u0219tie ce valoare are o cas\u0103 p\u00een\u0103 ce nu este v\u00eendut\u0103.<\/p>\n

Apoi a venit trezirea. Din 2007 lucrurile n-au mai p\u0103rut roze. Din ce \u00een ce mai mul\u021bi nu mai puteau pl\u0103ti ipotecile. Firmele care furnizau clien\u021bi nepotrivi\u021bi b\u0103ncilor pentru ipoteci au \u00eenceput s\u0103 dea faliment. C\u00e2nd lucrurile s-au lini\u0219tit, dup\u00e2 decesul lui Lehman Brothers, \u0219i salvarea la limit\u0103 a lui Goldman Sachs \u0219i Morgan Stanley, finan\u021bele erau \u00een ruin\u0103. IMF (da, institu\u021bia care se lupt\u0103 cu Angela Merkel pt ura rom\u00e2nilor) estimeaz\u0103 c\u0103, \u00een total, institu\u021biile financiare au pierdut 1.5 TRILIARDE<\/strong>. \u00cen panica creat\u0103 de pr\u0103bu\u0219ire, 150 miliarde $<\/strong> au fost retra\u0219i de pe pia\u021ba bursier\u0103 american\u0103 \u00ceN DOU\u0102 ZILE<\/strong> (ca termen de compara\u021bie, media banilor retra\u0219i f\u0103r\u0103 acest eveniment era 5 miliarde) \u2013 acesta e echivalentul bursier al \u00abfugii la banc\u0103\u00a0\u00bb\u00a0a cet\u0103\u021beanului de r\u00e2nd c\u00e2nd nu mai are \u00eencredere \u00een banca unde-\u0219i \u021bine banii. Multe b\u0103nci au fost decapitalizate. Ca s\u0103 previn\u0103 blocajul financiar al sistemelor economice<\/strong>, Federal Reserve \u0219i Banca Central\u0103 European\u0103 au injectat (a se citi \u201ctip\u0103ri\u201d) 2.5 TRILIARDE \u00een sistemul bancar<\/strong>, fie prin cump\u0103rarea bondurilor de guvern, fie prin salvarea unor institu\u021bii financiare falimentare sau aproape.<\/p>\n

Evident, guvernele ar fi putut s\u0103 stea cu bra\u021bele \u00eencruci\u0219ate \u0219i probabil lucrurile s-ar fi normalizat. Dar cu ce costuri? Mii de companii falimentate, slujbe pierdute, blocaj financiar. O dat\u0103 cu nesim\u021bi\u021bii din b\u0103nci care, din spirit de aventur\u0103, din dorin\u021ba de profit sau pur \u0219i simplu din incon\u0219tien\u021b\u0103, au adus sistemul unde este, au fost salva\u021bi \u0219i mul\u021bi mici \u0219i mari investitori, fonduri de pensii, lucruri bune. Oare care dintre noi si-ar fi luat riscul de a NU salva aceste b\u0103nci cu acest costuri sociale distrug\u0103toare\u00a0?<\/p>\n

Not\u0103<\/strong>: Ace\u0219ti bani de h\u00e2rtie \u00een care economia mondial\u0103 plute\u0219te ca \u00eentr-un sos gras, ucig\u0103tor, sunt motivul pentru care proiecte ca Ro\u0219ia Montana merg si vor merge \u00eenainte. Cu pre\u021buri \u00een exces de 1700$\/uncie, exist\u0103 o presiune enorm\u0103 de a extrage orice aur, de oriunde, ORICUM. C\u00e2nd uncia de aur costa 3-400 de $ la v\u0103nzare (2000), ar fi fost o nebunie financiar\u0103 s\u0103 extragi uncia cu 350-400$. Acum a devenit \u00eens\u0103 rentabil s-o extragi de aproape oriunde. Vechea lege a cererii \u0219i ofertei func\u021bioneaz\u0103 \u2013 cererea oamenilor care nu mai au \u00eencredere \u00een responsabilitatea guvernelor pentru acest aur este din ce \u00een ce mai puternic\u0103. Dac\u0103 n-o va face Gabriel Resources, o va face altcineva pentru c\u0103 guvernul, chiar \u0219i unul corupt cum e cel din Rom\u00e2nia, trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 salarii.<\/em><\/p>\n

[subscribe2]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ecua\u021bia Black-Scholes \/Derivativele De\u0219i e o treab\u0103 foarte complicat\u0103, at\u00e2t de complicat\u0103 \u00eenc\u00e2t, cum documentarul Capitalism al lui Michael Moore arat\u0103, chiar \u0219i un profesor de Harvard are dificult\u0103\u021bi \u00een a le explica, \u00een principiu e relativ simplu. E o metod\u0103 matematic\u0103 de a prognoza care va fi pre\u021bul unui produs \u00een viitor, tr\u0103s\u0103tur\u0103, care…<\/span><\/p>\n

Continue Reading<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,5,8],"tags":[],"class_list":["post-270","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-commentary","category-food-for-thought","category-savvy"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/270","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=270"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/270\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":276,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/270\/revisions\/276"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}