Happy Birthday To Me!

Mi s-a intimplat de citeva ori sa-mi uit ziua de nastere. Mi-a facut placere sa uit de asta. Prieteni sau rude, prin email sau telefon, mi-au amintit de ea. Mi-a facut placere si asta dar, ocupat, intotdeauna ocupat, nu m-am oprit sa cuget la semnificatii – 30, 35, 40… Ca noi toti, urasc bilanturile. Acum, la 42, m-a lovit bilantul si, ca aproape oricine, nu m-am simtit teribil de bine (acesta e termenul canadian pt “rau”). De ce m-a apucat acest bilant la 42 si nu, sa zicem, la 40? Poate pt ca am fost atit de felicitat: si pe Facebook, si pe Sentimente.ro. Prietenii si cunoscutii, cu urarile lor personalizate, pline de bunatate, m-au facut sa ma simt “Cel mai iubit dintre paminteni” (sper sa ocolesc partea cu mersul la Canal si – mai ales – sodomizarea). Si totusi, este doar mintea care ma minte. Asa ca mi-am dat un sut virtual in fruntea mea prea lata (acolo trebuie sa-tzi dai un sut cind o iei pe cimpi, nu in fund – acolo ALTII trebuie sa-ti dea) si am inceput sa numar lucrurile bune din viata mea de 42:

• Am un fiu minunat – Gabriel – care prin simpla lui prezenta, cind ma pot bucura de ea, imi reaminteste ca viata mea are un sens;
• Am o situatie materiala buna si sint lipsit de griji majore;
• Navighez cu succes criza de virsta mijlocie: am masina noua, tacuta si delicata, motocicleta aratoasa si zgomotoasa;
• Am reusit sa bifez un numar de realizari in domenii foarte variate: de la cele casnice, la tehnologie, finante, de la mecanica pentru toti, la literatura
• Am supravietuit multor situatii periculoase, momente grele si aceasta-mi da convingerea, credinta ca voi supravietui si altor incercari pe care viata le are pentru mine;
• Inca am (sper, acum sint programat pt un set de analize) sanatatea si inca nu am scris ultimul capitol deci inca pot visa, spera, construi ceea ce n-am reusit pina acum
• La urma, dar numai pt ca e important, am multi prieteni care-mi trimit multe incurajari, care se gindesc la mine si imi amintesc ca desi sint singur dintr-un anumit punct de vedere, nu sint singur din atit de multe alte puncte de vedere.

Asa ca, cu doar un simplu sut in fruntea mea larga, am intors soarta razboiului din mine. Ma simt recunoscator pt toate cele ce mi-au fost daruite in 42 de ani si spun MULTUMESC, dupa care berbecul din mine se razvrateste si striga “AND YOU HAVEN’T SEEN ANYTHING YET, BABY!”