Category: <span>Commentary</span>

Din oceanul Pacific a ieșit un trans-fob-ic

Posted on March 12, 2021Author andi4 Comments

Într-o conversație cu Ben Shapiro, o activistă a scăpat definiția modernă a “transfobiei”: oricine este critic, oricine spune că “bărbații sunt bărbați și femeile sunt femei” (această frază e – spun activiștii – incitare la violență și discriminare împotriva transsexualilor). În această definiție, da, sunt transfob. Cum spune și Shapiro în acel discurs, subscriu la faptul că un om este un om, are drepturile sale și poate să-și caute fericirea în orice fel și chip dorește fără intimidare sau amenințare… dar nu voi renunța niciodată la etalonul “bărbații sunt bărbați și femeile sunt femei” – lucru care poate fi dovedit științific prin ADN (deși în anumite state, cum e Canada, nu mai este voie să demonstrezi științific acest lucru în curte) – pentru că, spun idioții la putere, sexul nu este legat de gen.

Românul “ocupat”

Posted on July 19, 2020Author andiLeave a comment

Unul din lucrurile care am ajuns să le urăsc sunt prietenii români care, pentru a te întâlni îți crează un sentiment de om inferior care cere audiență la o personalitate importantă. Dacă nu știți tipul atunci e foarte probabil că sunteți unul din ei.

Nu te-ai văzut cu X de N luni sau chiar ani. Vorbești cu el la telefon sau dai nas în nas la magazin. “Băiiii, nu ne-am văzut de atâta timp! Musai trebuie să ieșim la o bere“. “Sigur, hai să ieșim vineri“, spun eu. Pentru mine lucrurile sunt simple – și dacă nu sunt le fac eu să fie simple.

Politica eficientă

Posted on December 12, 2019Author andi1 Comment

După 20 de ani de Canada politica din RO este, pentru mine, un circ. Puținele insule de moderație și calcul sunt imediat astupate de beșteleală ca la ușa cortului, de diviziuni, amocuri personale, crize de nervi publice, de declarații lipsite de măsură pe care omușteanul le-ar putea face la bere dar nu de la tribună sau de pe postamentul unui partid. UN CIRC, vă spun!

Nu e un circ artificial ci unul natural – pentru că majoritatea publicului fix asta dorește. Circ, chiar și fără pâine. Bucuria adulților (mai tristă și mai ridicolă decât cea a copiilor) atunci când Ponta și Băsescu se împroșcau cu invective și bășcălie, amuzament maxim la bâlbele lui Dăncilă chiar și când era să ne făcă terci, lighene de zoi cu care PNL aruncă în USR și vice-versa, spurcatul dintre Ponta și Tudose în PRO România ș.a.m.d.

Politica este un exercițiu de realism.

Pălării și cutiile lor

Posted on December 6, 2019Author andiLeave a comment

Toți, absolut fiecare din noi, trebuie să poarte multe pălării: cea de om, de prieten, de fiu sau fiică, de părinte, de român, de profesionist, de membru al opiniei publice. Asta e valabilă pentru fiecare dintre cei 7.7 miliarde de membri ai speciei umane care locuiesc pe această planetă. Nu ar trebui să fie o problemă – cât timp am folosi pălăria corectă în relația corectă. Din nefericire, rolurile se suprapun – uneori armonios, alteori în contradicție. Când lucrurile sunt armonioase, evident că totul este bine și frumos. Cum rezolvăm, însă, contradicțiile este ceea ce face diferența între oameni și culturi.

Dezbinarea

Posted on November 30, 2019Author andiLeave a comment

E o tară care ne ține pe loc. Pe noi și România. Colaborarea – e lucru demonstrat în multe experimente și studii – este un motor extraordinar de puternic. Un motor pe care, din păcate, cultura noastră nu-l găsește. De 30 de ani de când ne dezbinăm pe teme politice dar acestea sunt doar vârful icebergului. Chiar și între alegeri găsim săptămânal chestii care să ne dezbine, să ne învrăjbească. I.e. iubitorii de copii (care, desigur, vor să ucidă toate animalele din RO) vs iubitorii de animale (care vor ca oamenii să fie sfâșiați de animale); protectorii de planetă vs distrugătorii de planetă.

Informații – Legendele care nu mor

Posted on November 15, 2019Author andiLeave a comment

Nu mă refer la marile legende ale lumii, la mituri ci la legendele urbane, credințe populare care deși sunt dezmințite, din nou și din nou, în toate mediile de informare, continuă să rămână agățate în conștiința publicului.

Opinia antivaccinatorie a fost pornită de un „studiu” al lui Andrew Wakefield, făcut pe doar 6 copii. Chiar și studiu lui, repede criticat și scos din revistele de specialitate, viza doar vaccinul triplu MMR (Pojar/Oreion/Rujeolă). S-a descoperit că avea acțiuni într-o companie care făcea vaccinuri simple – deci studiul lui favoriza aceasta. În Corea de Sud și Japonia au renunțat la vaccinul triplu și făcea 3 vaccinuri individuale și rata de autism a rămas aceeași. Lui Andrew Wakefield i s-a luat titlul de doctor încă din 2005. Și totuși… oricâte dovezi ar există că vorbim de un studiul ne-științific, că la bază exista un conflict de interese, că studiile ulterioare n-au reprodus corelația lui Wakefield, asistăm acum la un curent tot mai puternic anti-vaccin care e aplicat la orice vaccin. Nimic nu pare să ucidă această legendă. (citiți detalii în postarea mea despre Gândirea Critică)

Yin fără Yang? Te-ai tâmpit?!

Posted on September 7, 2019Author andiLeave a comment

Când eram foarte tânăr ignoram acest semn ca mai toată filosofia asiatică. Apoi, încă tânăr și netot, l-am acceptat ca un semn al Binelui și Răului – lucru complet greșit pentru că de fapt e semnul forțelor complementare, oricare ar fi acestea. Nu sunt forțe opuse – doar complementare: Lumină/Întuneric, Cald/Rece, Iubire/Indiferență. Da, îl putem aplica și forțelor pe care noi, Vesticii, le considerăm opuse: Rai/Iad, Bunătate/Răutate… dar asta nu schimbă originea semnului yin-yang și ce încearcă acesta să spună (unitatea dualismului):

cercul, perfect, este întotdeauna format din două forțe complementare
ele nu pot fi separate
nu poți amplifica o forță fără s-o amplifici pe cealaltă
în miezul fiecărei forțe există sămânța celeilalte forțe

Auto-conștientizarea

Posted on August 6, 2019Author andiLeave a comment

Românii sunt mari judecători. Ai celorlalți. În relativ puține cazuri își bat capul să se judece pe sine și când o fac, o fac după o măsură pe care o construiesc special pentru ei înșiși. Din procurorul îndârjit care erau când îi judecau pe ceilalți se transformă, brusc, în cel mai pasionat avocat al făpturii judecate, ei înșiși.

Anglosaxonii îi spun „self-awareness”. Are multe sensuri dar, în principal, se bizuie pe a ține un ochi pe tine însuți/însăți. De ce faci ceea ce faci? De ce îți permiți și îți scuzi ceea ce nu permiți la ceilalți? Unde greșești de ți se întâmplă ceea ce ți se întâmplă? Cum influențezi în bine sau în rău lumea din jurul tău?

Auto-conștientizare = “Abilitatea de a-ți privi cu onestitate viața fără să încerci să demonstrezi că e corectă sau greșită” Debbie Ford

Dreptul de a fi prost

Posted on July 26, 2019Author andiLeave a comment

În această epocă în care orice a devenit un Drept al Omului, mă întreb de ce refuzăm oamenilor Dreptul la Prostie. Poate pentru că, dacă e să ne luăm după părerea fiecărui individ despre sine, Pământul este plin de inteligenți. Dincolo de glumă, oamenii au nevoie de acest drept.

Am citit cu toți declarațiile de o inepție debordantă ale preotului-profesor Vasile Răduca, prodecan la Facultatea de Teologie Ortodoxă: femeile rămân gravide în urma unui viol numai dacă au consimțit (în sinea lor?), folosirea prezervativului e același lucru cu masturbarea ș.a.m.d. Nu cred că e nevoie să discutăm cât de imbecile și lipsite de empatie sunt aceste declarații.

Taxele și cinstea

Posted on July 23, 2019Author andiLeave a comment

Quebec are multe asemănări cu România. Aceiași oameni bon-viveuri, relaxați în ceea ce privește munca și programul, oameni calzi – dacă le ești simpatic – și nemiloși – dacă îi calci pe bătături. Mulți sunt conduși de dorințele personale de lux și opulență vizibilă (pe care unii o pot susține iar alții o mimează prin credite). Dacă vrei să le intri în grație localnicilor e relativ facil – fă bășcălie de proștii de anglosaxoni și de pensiile private ale acestora. Ce, iei banii în mormânt? Nu. Trebuie tocați toți. Acum. Aici. Ca și cum te-ar arde buzunarul. Carpe diem și apoi, mai târziu, urlă în gură de șarpe despre guvernul care n-are grijă de tine, nu-ți dă și nu-ți face.

Chiar și dinamica relației dintre Stat și individ e similară cu cea a românilor cu Statul Român. Statul nu e prietenul tău ci este stăpânul tău – încearcă să ți-o tragă în fel și chip. Amenzile nu-s pentru corectarea unor derapări ci pentru pedepsire, deseori aleatoriu. Legile sunt dure și birocrația e umflată pentru că toți cetățenii sunt șnapani. Iar cetățenii – bineînțeles – sunt șnapani pentru că dacă Statul încearcă să le-o tragă ei se simt în dreptul lor să o tragă Statului înapoi.