{"id":456,"date":"2013-12-09T19:03:28","date_gmt":"2013-12-09T19:03:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/?p=456"},"modified":"2021-05-04T04:29:03","modified_gmt":"2021-05-04T04:29:03","slug":"cea-mai-importanta-resursa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/2013\/12\/09\/cea-mai-importanta-resursa\/","title":{"rendered":"Cea mai important\u0103 resurs\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Se vorbe\u0219te mult despre resursele naturale ale Rom\u00e2niei. Locuitorii se tem de extragerea aurului, de extragerea gazelor \u0219i petrolului din \u0219ist, sunt \u00eengrozi\u021bi de faptul c\u0103 ni se vor lua metalele rare \u0219.a.m.d. \u0218i totu\u0219i, cea mai important\u0103 resurs\u0103 a unei \u021b\u0103ri \u2013 oricare \u021b\u0103ri \u2013 este irosit\u0103, distrus\u0103, jefuit\u0103 de zeci \u0219i zeci de ani f\u0103r\u0103 prea multe proteste. Cea mai important\u0103 resurs\u0103 de care dispunem nu este nici m\u0103car recunoscut\u0103 ca atare, numele nu i se roste\u0219te \u0219i, de 24 de ani este \u00eempr\u0103\u0219tiat\u0103 f\u0103r\u0103 ru\u0219ine, dat\u0103 fie la gunoi, fie trimis\u0103 altor \u021b\u0103ri, neglijat\u0103. Ca \u0219i apa este o resurs\u0103 re\u00eennoibil\u0103 la nivelul general dar, ca \u0219i apa, poate fi epuizat\u0103 \u00eentr-o regiune anume. <\/p>\n\n\n\n

\"Romania\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Aceast\u0103 resurs\u0103 la care m\u0103 refer este resursa uman\u0103<\/strong>.
Bog\u0103\u021biile naturale tangibile n-au deloc at\u00e2ta importan\u021b\u0103 pe c\u00e2t crede cet\u0103\u021beanul de r\u00e2nd \u00een dezvoltarea nivelului de trai, a civiliza\u021biei unei na\u021biuni. Din contra, exist\u0103 un a\u0219a numit \u201cBlestem al resurselor\u201d (Resource Curse<\/a>) care se refer\u0103 la acele \u021b\u0103ri extrem de bogate \u00een resurse ai c\u0103ror cet\u0103\u021beni, culmea, s\u0103r\u0103cesc tot mai mult. Republica Democrat\u0103 Congo este un exemplu o \u021bar\u0103 extraordinar de bogat\u0103 \u00een z\u0103c\u0103minte de diamante, aur, cobalt, cupru. R\u0103zboiul \u0219i dezbinarea o \u021bin printre cele mai s\u0103race \u021b\u0103ri din lume. Contrar a celor ce se vehiculeaz\u0103, realitatea economic\u0103 este c\u0103 marile companii se \u021bin departe de o asemenea zon\u0103 destabilizat\u0103 pentru c\u0103 nu este rentabil, pentru c\u0103 investi\u021bia nu este sigur\u0103 \u2013 un contract semnat ast\u0103zi cu un guvern e posibil s\u0103 nu mai aib\u0103 nici o valoare cu urm\u0103torul guvern compus din fo\u0219tii rebeli. La cap\u0103tul opus, putem lua ca exemplu Japonia, o \u021bar\u0103 at\u00e2t de privat\u0103 de resurse naturale dar \u00eembel\u0219ugat\u0103 \u00een resursa pe care o pomeneam: cet\u0103\u021benii.<\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia, \u0219i prin aceasta nu m\u0103 refer la o no\u021biune abstract\u0103, la un teritoriu delimitat, ci la \u201cnoi\u201d, trateaz\u0103 aceast\u0103 resurs\u0103 cu indiferen\u021b\u0103. O minimizeaz\u0103, o dispre\u021buie\u0219te \u0219i fie o las\u0103 de izbeli\u0219te, fie o d\u0103 str\u0103inilor. Chiar pre\u0219edintele B\u0103sescu, \u00eentr-un moment de sinceritate nepotrivit\u0103 cu un politician, a \u00eendemnat doctorii din Rom\u00e2nia s\u0103 plece. \u0218i au f\u0103cut-o.<\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia, adic\u0103 NOI (nu meleagurile \u0219i apele \u0219i mun\u021bii), am pierdut 4-5 milioane de cet\u0103\u021beni, de multe ori dintre cei mai buni care trudesc, din greu, cu tot sufletul, \u00een \u201ccase\u201d str\u0103ine. Este numai natural s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce n-au f\u0103cut-o acas\u0103, pentru beneficiul p\u0103rin\u021bilor \u0219i confra\u021bilor lor, pentru beneficiul acestei Rom\u00e2nii la care to\u021bi vis\u0103m. R\u0103spunsul este simplu \u0219i, mai ales, cutremur\u0103tor \u00een simplitate: pentru c\u0103 SPERAN\u021aA le-a fost r\u0103pit\u0103<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 am \u00eenv\u0103\u021bat ceva \u00een peregrin\u0103rile mele este c\u0103 oamenii sunt doar oameni. Cei mai mul\u021bi nu sunt nici buni, nici r\u0103i. Procentul de oameni care sunt buni \u00een situa\u021bii rele (altrui\u0219tii) \u0219i de cei care r\u0103m\u00e2n r\u0103i \u00een situa\u021bii bune (psihopa\u021bii) este neglijabil. Comportamentul marii majorit\u0103\u021bi, care poate fi bun sau r\u0103u, este dictat de mediul \u00een care evolueaz\u0103. Rom\u00e2nia este – \u0219i o spun cu str\u00e2ngere de inim\u0103 \u0219i mare triste\u021be \u2013 un mediu r\u0103u, unde resursa uman\u0103 se atrofiaz\u0103, unde for\u021ba vital\u0103 a omului este \u00een\u0103bu\u0219it\u0103, unde \u2013 mai devreme sau mai t\u00e2rziu \u2013 cet\u0103\u021beanul fie abdic\u0103 \u0219i accept\u0103 lec\u021biile gre\u0219ite care i s-au predat sau \u00ee\u0219i ia boccelu\u021ba \u0219i merge s\u0103 cer\u0219easc\u0103 la por\u021bi str\u0103ine<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Sunt \u00eentrebat adesea de impresiile pe care mi le face Rom\u00e2nia dup\u0103 13 ani petrecu\u021bi \u00een Vest. Privesc \u00een jur \u0219i realizez c\u0103 aceast\u0103 \u021bar\u0103 a devenit t\u0103r\u00e2mul lui \u201cNu se poate<\/em>\u201d<\/strong>. Dac\u0103 a fost vreodat\u0103 altfel – c\u0103 eu nu-mi amintesc o vreme c\u00e2nd se putea, c\u00e2nd mediul na\u021bional s\u0103-mi fi dat aripi, credin\u021ba c\u0103 pot s\u0103-mi \u00eemplinesc visurile f\u0103r\u0103 s\u0103 abdic la cine sunt \u0219i ce cred. \u00cemi amintesc doar de senza\u021bia de neputin\u021b\u0103 care \u00eel cople\u0219e\u0219te pe cet\u0103\u021beanul de r\u00e2nd, acea senza\u021bie care m-a convins c\u0103 emigrarea este singura solu\u021bie. E o senza\u021bie de sufocare, de frustrare, o senza\u021bie care transform\u0103 omul de r\u00e2nd \u00eentr-un c\u00e2ine turbat. \u00cemi amintesc, cu ad\u00e2nc\u0103 ru\u0219ine, de timpurile c\u00e2nd eram \u0219i eu un c\u00e2ine turbat. M\u0103 \u00eenfiorez c\u00e2nd m\u00e2r\u00e2i prin gard la str\u0103ini, c\u00e2nd \u2013 evolu\u00e2nd \u00een acest mediu imposibil, care macin\u0103 orice urm\u0103 de umanitate \u2013 redescop\u0103r \u00een mine un Andi de care uitasem.<\/p>\n\n\n\n

Canada m\u0103 \u00eendep\u0103rtase de toate acestea. \u00cemi era greu s\u0103 \u00een\u021beleg, dup\u0103 13 ani petrecu\u021bi pe un continent unde atitudinea \u201cPot-Fac<\/strong>\u201d (can-do<\/strong>) e at\u00e2t de apreciat\u0103. Acum \u00eens\u0103 realizez c\u0103 aceast\u0103 atitudine nu poate cre\u0219te \u00een vid, nu se poate dezvolta \u00een abstract, \u00eentr-un loc unde cei care nu pot, nu te las\u0103 s\u0103 faci<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Din Canada asistam la iresponsabilitatea financiar\u0103 a rom\u00e2nului tipic. Ajuns aici am \u00een\u021beles c\u0103 o planificare, de\u0219i posibil\u0103 \u0219i de foarte mare ajutor, nu este la \u00eendem\u00e2na rom\u00e2nului tipic. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 via\u021ba la standarde absurd de \u00eenalte (chiar \u0219i pentru cei vestici), lefegiul tipic r\u0103m\u00e2ne cu prea pu\u021bine resurse financiare pentru a crede c\u0103 are vreun rost s\u0103 economiseasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 \u00eentrebam adesea de ce exist\u0103 at\u00e2t de pu\u021bin\u0103 ini\u021biativ\u0103 personal\u0103. Rom\u00e2nia este un t\u0103r\u00e2m al posibilit\u0103\u021bilor <\/strong>\u2013 at\u00e2tea servicii \u0219i produse, pe care noi, cei din Vest, le lu\u0103m ca fiind naturale, indispensabile, aici lipsesc. Re\u00eentors, mi-am amintit de ce. Micul patron, parte esen\u021bial\u0103 a oric\u0103rei economii, \u00een Rom\u00e2nia este strivit. Nu are timp de ini\u021biativ\u0103, nu are timp pentru a se dezvolta, nu are timp dec\u00e2t pentru acte, pentru a pl\u0103ti sau a \u00eencerca s\u0103 evite amenzile cu care este lovit constant, care-l \u021bin la limita supravie\u021buirii economice. Nu-\u0219i poate planifica profitul \u0219i din acest motiv lumini\u021ba de la cap\u0103tul tunelului,at\u00e2t de important\u0103 pentru \u021binerea \u00een via\u021b\u0103 a speran\u021bei, s-a stins demult. Profitul imediat, cu orice pre\u021b, e favorizat \u0219i to\u021bi investitorii, str\u0103ini sau rom\u00e2ni caut\u0103 tunul \u0219i adopt\u0103 mentalitatea de pe Titanic pentru c\u0103 \u0219tiu c\u0103 vaporul se scufund\u0103. Taxat, amendat, supus unei birocra\u021bii kafkiene, micul investitor rom\u00e2n arunc\u0103 prosopul.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u0218i care e alternativa?! Pretinsa siguran\u021b\u0103 a unei slujbe la Stat, la acel Stat tutelar care n-a p\u0103r\u0103sit con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 din 89 \u00eencoace, \u00een care T\u0103tuca \u0219i Partidul au grij\u0103 de robo\u0163ii care dorm frumos. Birouri \u00eentregi de oameni care decedeaz\u0103 \u00eencet pe interior, care \u021bin inactivitatea la nivel de cinste pentru c\u0103 \u0219tiu ca ini\u021biativa va muri sufocat\u0103 de legi, directive contradictorii, normative stupide, \u0219i autorii ini\u021biativei vor fi pedepsi\u021bi. Promovarea se face pe criterii politice, salariile mici \u0219i standardele \u00eenalte de via\u021b\u0103 \u00eei ajut\u0103 s\u0103 se simt\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi s\u0103 v\u00e2re m\u00e2na \u00een \u201cborcanul cu miere<\/em>\u201d, iar dac\u0103 n-o fac asist\u0103 deseori t\u0103cu\u021bi la jaful colegilor pe care trebuie s\u0103-l tolereze pentru a-\u0219i men\u021bine sinecura. Timpul trece, leafa \u2013 chiar \u0219i t\u0103iat\u0103 cu 25% – merge, vacan\u021bele sunt lungi \u0219i dac\u0103 nu curge, pic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Confruntat cu cinismul \u0219i basca cu care rom\u00e2nul tipic \u00eent\u00e2mpin\u0103 un gest frumos, m\u0103 \u00eenfioram. Apoi am \u00een\u021beles de ce o fac. Ani \u00eentregi c\u00e2nd cineva le vorbea frumos, \u00eei respecta \u0219i le d\u0103dea asigur\u0103ri o f\u0103cea numai pentru a-i \u00een\u0219ela, pentru a \u201cle-o trage<\/em>\u201d. Mi-am amintit de suspiciunea cu care, \u00een primul an \u00een Canada, verificam orice, puneam \u00eentreb\u0103ri \u0219i ceream asigur\u0103ri scrise pentru orice rahat, spre mirarea localnicilor. O f\u0103ceam pentru c\u0103 plecam \u00eentotdeauna de la premiza c\u0103 ceilal\u021bi tr\u0103iesc pentru ca s\u0103 m\u0103 \u00een\u0219ele. Este o atitudine perfect ra\u021bional\u0103 pentru un cet\u0103\u021bean rom\u00e2n. Mi-a luat o vreme lung\u0103 ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b c\u0103 societatea vestic\u0103 \u00eemi ofer\u0103 arme puternice \u0219i recurs \u00eempotriva \u00een\u0219el\u0103ciunii, \u0219i abia atunci m-am relaxat.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 irit\u0103 modul \u00een care rom\u00e2nii atac\u0103 at\u00e2t de adesea f\u0103r\u0103 discriminare. Orice fraz\u0103, oric\u00e2t de inocent\u0103 \u0219i bine inten\u0163ionat\u0103 este verificat\u0103 \u00een detaliu : atac\u0103 persoane care nu-i atac\u0103, cum orice fraz\u0103 devine motiv de confruntare. Polemicile implic\u0103 \u00eentotdeauna dou\u0103 tabere iar vocea ra\u021biunii \u2013 argumentele reci, numerele, calea de mijloc care \u00een lumea vestic\u0103 g\u0103se\u0219te urechi deschise \u2013 este complet ignorat\u0103. \u021aara se polarizeaz\u0103 cu o vitez\u0103 incredibil\u0103 \u0219i frate cu frate se \u00eenjur\u0103. Peste noapte unii devin \u201cap\u0103r\u0103torii inocen\u021bilor copii<\/em>\u201d iar al\u021bii \u201ciubitori de animale<\/em>\u201d, unii devin \u201cecologi\u0219ti, ap\u0103r\u0103tori ai frumuse\u021bii naturale a Patriei<\/em>\u201d (chiar \u0219i cei care arunc\u0103 gunoiul de la fereastra apartamentului) iar al\u021bii devin \u201cslugi v\u00e2ndute multina\u021bionalelor<\/em>\u201d. O discu\u021bie oarecare despre religie \u00eei divide, dup\u0103 primele 3 replici, \u00een \u201cap\u0103r\u0103torii spiritului rom\u00e2nesc, a religiei \u0219i tradi\u021biei<\/em>\u201d \u0219i, de partea cealalt\u0103, \u00een \u201coameni f\u0103r\u0103 Dumnezeu<\/em>\u201d. A accepta c\u0103 ambele p\u0103r\u021bi au dreptate \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care ambele p\u0103r\u021bi se \u00een\u0219eal\u0103, e un concept str\u0103in<\/strong>. A accepta c\u0103 ambele p\u0103r\u021bi sunt bine inten\u021bionate \u0219i c\u0103 numai compromisul e solu\u021bia, e \u00eenc\u0103 \u0219i mai str\u0103in<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Resursa uman\u0103 e \u00een ad\u00e2nc\u0103 suferin\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Supus\u0103 corup\u021biei, devine corupt\u0103. Supus\u0103 violen\u021bei verbale \u0219i, uneori, fizice, cet\u0103\u021beanul de r\u00e2nd devine violent, deseori f\u0103r\u0103 s\u0103 se oboseasc\u0103 s\u0103 discrimineze. Lovit, \u00een\u0219elat, abuzat, rom\u00e2nul de r\u00e2nd renun\u021b\u0103 la responsabilitatea fa\u021b\u0103 de seam\u0103nul lui \u0219i se transform\u0103 \u00eentr-un tor\u021bionar. A r\u0103m\u00e2ne om, a p\u0103stra toleran\u021ba ca stindard atunci c\u00e2nd prea pu\u021bini \u021bi-o d\u0103ruiesc, a te ag\u0103\u021ba de cinste absolut\u0103 c\u00e2nd cei din jurul t\u0103u a\u0219teapt\u0103 s\u0103 le oferi mit\u0103 e un exerci\u021biu mult prea greu pentru orice cet\u0103\u021bean, rom\u00e2n sau de alt\u0103 na\u021bie. Ajun\u0219i la limita de rupere, rom\u00e2nii aleg fie emigrarea, fie renun\u021barea la principii, fie \u2013 un num\u0103r mic, care nu poate tr\u0103i cu nici o op\u021biune \u2013 anihilarea.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 aceast\u0103 resurs\u0103 uman\u0103, f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 \u00een viitorul nostru \u0219i f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een bun\u0103tatea oamenilor, Rom\u00e2nia nu are nici o \u0219ans\u0103 de a deveni ceea ce-am visat noi c\u00e2ndva.<\/strong><\/p>\n\n\n\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se vorbe\u0219te mult despre resursele naturale ale Rom\u00e2niei. Locuitorii se tem de extragerea aurului, de extragerea gazelor \u0219i petrolului din \u0219ist, sunt \u00eengrozi\u021bi de faptul c\u0103 ni se vor lua metalele rare \u0219.a.m.d. \u0218i totu\u0219i, cea mai important\u0103 resurs\u0103 a unei \u021b\u0103ri \u2013 oricare \u021b\u0103ri \u2013 este irosit\u0103, distrus\u0103, jefuit\u0103 de zeci \u0219i zeci de…<\/span><\/p>\n

Continue Reading<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[257,262,293],"class_list":["post-456","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-commentary","tag-resursa-umana","tag-romania","tag-speranta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/456","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=456"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/456\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1240,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/456\/revisions\/1240"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=456"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=456"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=456"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}