{"id":475,"date":"2013-12-19T15:11:01","date_gmt":"2013-12-19T15:11:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.2link.ca\/newblog\/?p=475"},"modified":"2013-12-19T15:11:01","modified_gmt":"2013-12-19T15:11:01","slug":"amintiri-din-scoala-vestica-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/2013\/12\/19\/amintiri-din-scoala-vestica-ii\/","title":{"rendered":"Amintiri din \u0218coala Vestic\u0103 – II"},"content":{"rendered":"

Echilibrul este o stare extrem de dificil de atins. Umanitatea are obiceiul \u00eengrozitor de a c\u0103uta solu\u021bii numai \u00een extreme. De la un mediu academic opresiv, de memorare, de strivire a individualit\u0103\u021bii copilului \u0219i t\u00e2n\u0103rului, nu diferit celui din Blocul Comunist, cei care au creat\/tr\u0103it revolu\u021bia Flower Power, odat\u0103 ajun\u0219i la v\u00e2rsta maturit\u0103\u021bii, au \u00eempins lucrurile \u00een zona \u00een care le g\u0103sim ast\u0103zi. De la abandonarea tuturor cu excep\u021bia unor v\u00e2rfuri, la sacrificarea v\u00e2rfurilor \u0219i mediei pentru ultimul individ din clas\u0103.
\n\u00cemi amintesc c\u0103, \u00een 2004, am pl\u0103tit pentru un curs de 1 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 despre echipamentele Cisco de re\u021bea. Trebuia s\u0103 fie, a\u0219a cum b\u0103nui\u021bi, un curs intensiv \u0219i men\u021biona o sum\u0103 de cuno\u0219tin\u021be pe care cei \u00eenscri\u0219i trebuiau s\u0103 le aib\u0103 \u00eenaintea cursului. Instructorul a f\u0103cut totu\u0219i o introducere, ca s\u0103 se asigure c\u0103 \u0219tiam acele lucruri. Eram opt studen\u021bi. Din cei opt, \u0219ase au fost de acord c\u0103 au \u00een\u021beles explica\u021bia \u2013 probabil o \u00een\u021belegeam dinaintea cursului. Profesorul a insistat cu o nou\u0103 explica\u021bie, mai detaliat\u0103 \u0219i un al \u0219aptelea s-a al\u0103turat grupului celor care \u00een\u021belegeau. Pare de neconceput dar profesorul a stricat restul zilei, a dat peste cap tot ce avea de predat, pentru cel de-al optulea student care nu \u00een\u021belegea acele lucruri simple, care ar fi trebuit s\u0103 le cunoasc\u0103 \u00eenainte de a se \u00eenscrie. \u00cenc\u0103 4-5 ore au fost petrecute pentru a-i explica ceva ce orice tehnician de re\u021bea ar fi trebuit s\u0103 \u0219tie, timp \u00een care ceilal\u021bi 7 am fost l\u0103sa\u021bi s\u0103 ne holb\u0103m pe fereastr\u0103. Un exemplu c\u00e2t se poate de clar de sacrificare a plutonului pentru lene\u0219 (ar fi putut s\u0103 parcurg\u0103 teoria acas\u0103, exist\u0103 ample resurse de citit \u0219i \u00een\u021beles) sau pentru incompetent.
\nUn sistem, de cele mai multe, se bizuie pe o filosofie. Orice filosofie se axeaz\u0103 pe un model ideal. Filosofia timpurilor trecute pare s\u0103 fi fost c\u0103 tinerii sunt ni\u0219te anim\u0103lu\u021be care trebuie dresate: o disciplin\u0103 rigid\u0103, ascultare \u0219i asimilare f\u0103r\u0103 cr\u00e2cnire, memorizare t\u00e2mp\u0103. Era un sistem acceptat la \u0219coal\u0103 dar \u0219i acas\u0103 unde copilul nu avea absolut nici un drept dec\u00e2t cel de a asculta ordinele p\u0103rinte\u0219ti, de a executa, \u0219i de a suporta pedepse, deseori fizice, pentru cazul \u00een care nu se conforma. Crescu\u021bi \u00een asemenea sistem inflexibil dar cu acces la o societate care disemina informa\u021bia, un mediu propice revolu\u021biilor, tinerii de ieri\/adul\u021bii de ast\u0103zi s-au mutat \u00een pozi\u021bia opus\u0103, la fel de absurd\u0103 (din punctul meu de vedere): o pozi\u021bie care se bizuie pe modelul unui copil care este un adult redus \u00een dimensiuni. NU ESTE, la fel cum nu este nici anim\u0103lu\u021bul din viziunea p\u0103rin\u021bilor \u0219i profesorilor no\u0219tri! \u0218i nu o spune Andi Valachi ci sunt psihologii \u2013 cei care vor s\u0103 priveasc\u0103 adev\u0103rul \u00een fa\u021b\u0103 -, sociologii, o demonstreaz\u0103 statisticile. Poate cea mai important\u0103 concluzie este cea care demonstreaz\u0103 c\u0103 cortexul prefrontal nu este complet conectat p\u00e2n\u0103 \u00een jurul v\u00e2rstei de 25 de ani. Aceasta este zona din creier care c\u00e2nt\u0103re\u0219te consecin\u021bele, formeaz\u0103 judecata \u0219i controleaz\u0103 impulsurile \u0219i emo\u021biile. Pentru cei interesa\u021bi s\u0103 citeasc\u0103 mai mult (material \u00een englez\u0103): http:\/\/science.howstuffworks.com\/life\/teenage-brain1.htm<\/a>
\nSperia\u021bi de imaginea de dictatori a p\u0103rin\u021bilor no\u0219tri, ne-am adunat \u00een pozi\u021bia diametral opus\u0103, aceea de prieteni-sf\u0103tuitori. Ca s\u0103 nu ne sim\u021bim r\u0103u cu noi \u00een\u0219ine, mul\u021bi dintre noi au abdicat de la orice responsabilitate \u0219i impunere asupra copiilor. Iar rezultatele n-au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103 – \u0219i cele bune \u0219i cele negative. Pe de o parte avem parte de copii care ne surprind prin inteligen\u021ba lor, siguri pe sine, care nu se mai tem s\u0103-\u0219i vocalizeze p\u0103rerile, opiniile. Din nefericire, de partea cealalt\u0103, asist\u0103m \u0219i la fenomenul absurd \u00een care copii de 5 ani decid unde \u00ee\u0219i vor petrece p\u0103rin\u021bii vacan\u021ba, la boli nutri\u021bionale pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii nu mai \u00eendr\u0103znesc s\u0103 impun\u0103 o diet\u0103 echilibrat\u0103 (nici m\u0103car cei care \u0219tiu ce mai \u00eenseamn\u0103 asta), asist\u0103m \u00een mediul \u0219colar la atitudini nepermise care fie sunt clasificate ca un sindrom psihologic, fie sunt manifest\u0103ri ale individualit\u0103\u021bii \u0219i niciodat\u0103 proast\u0103 cre\u0219tere.<\/p>\n

Sistemul educa\u021bional, pe l\u00e2ng\u0103 viziunea asupra pe care educatorii o au despre cei educa\u021bi, mai depinde de o alt\u0103 viziune existen\u021bial\u0103: ce este via\u021ba?<\/strong> Ne bizuim pe acest model pentru a decide ce anume trebuie s\u0103 facem. O extrem\u0103, cea a timpurilor apuse, prive\u0219te via\u021ba ca pe un r\u0103zboi, ca pe o etern\u0103 confruntare \u0219i o etern\u0103 competi\u021bie. Modernitatea \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 nu mai exist\u0103 competi\u021bie, c\u0103 nu este benefic\u0103 \u0219i c\u0103 vom reu\u0219i s-o elimin\u0103m. De unde stau eu, ambele viziuni sunt p\u0103guboase, deficitare a\u0219a cum un model teoretic (ideal?) poate fi. Nu sunt adeptul unui darwinism social \u00eens\u0103 a sus\u021bine c\u0103 performan\u021ba \u0219i competi\u021bia nu mai este necesar\u0103 mi se pare extrem de nociv\u0103.<\/p>\n

Hai s\u0103 privim la c\u00e2\u021biva din st\u00e2lpii filosofiei care st\u0103 la baza educa\u021biei vestice \u0219i, din ce \u00een ce mai mult, prin asimilare, a educa\u021biei estice, \u0219i rezultatele aplic\u0103rii lor. S\u0103 fim \u00een\u021bele\u0219i \u2013 teoria nu este deloc rea dar exager\u0103rile din aplicare au creat rezultate aberante.<\/p>\n

Cre\u0219terea \u00eencrederii de sine<\/h2>\n

Asist\u0103m la o obsesie a societ\u0103\u021bii moderne referitoare la \u00eencrederea de sine a copiilor. Amintindu-mi copil\u0103ria \u00een care nimic din ce f\u0103ceam nu era destul de bun, de atitudinea p\u0103rin\u021bilor mei care nu subliniau niciodat\u0103 reu\u0219itele mele dar o f\u0103ceau f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een cazul e\u0219ecurilor mele, aceast\u0103 obsesie mi se pare cumva justificat\u0103. Primul pas \u2013 poate cel mai important \u2013 \u00een succes este credin\u021ba c\u0103 ai capacitatea de a reu\u0219i. Nu este absolut nimic r\u0103u \u00een a educa un copil c\u0103 poate face aproape orice \u00ee\u0219i pune \u00een minte… dac\u0103 munce\u0219te suficient \u0219i dac\u0103 \u00ee\u0219i educ\u0103 ambi\u021bia \u0219i perseveren\u021ba. Problema este c\u0103 educa\u021bia modern\u0103 ignor\u0103 aceste dac\u0103-uri \u0219i, pentru a nu intimida, ignor\u0103 s\u0103 men\u021bioneze scenariul \u00een care aceste condi\u021bii nu sunt satisf\u0103cute.
\n\u00cencrederea \u00een sine trebuie crescut\u0103 cu orice pre\u021b, pare s\u0103 fie strig\u0103tul de lupt\u0103 a activi\u0219tilor. Cea mai simpl\u0103 solu\u021bie de a cre\u0219te \u00eencrederea \u00een sine este aceea de a elimina e\u0219ecul<\/strong> \u2013 f\u0103r\u0103 e\u0219ec ai o \u00eencredere nelimitat\u0103 \u00een propriile for\u021be. Orice psiholog responsabil \u0219i inteligent \u0219tie c\u0103 e\u0219ecul \u0219i reac\u021bia noastr\u0103 la e\u0219ec este o component\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een educa\u021bia unui adult bine-ajustat<\/strong>. Dar cine st\u0103 s\u0103 asculte vocea pragmatismului \u0219i a bunului sim\u021b c\u00e2nd noi, ca societate, muncim cu spor la construirea unei \u201eMinunate lumi noi\u201d?! Care e maniera cea mai rapid\u0103 de a elimina e\u0219ecul? Simplu \u2013 dac\u0103 elimini competi\u021bia, elimini e\u0219ecul<\/strong>.
\nF\u0103r\u0103 note, f\u0103r\u0103 laude sau judec\u0103\u021bi de valoare, to\u021bi suntem egali \u2013 un deziderat al comuni\u0219tilor, pe care n-au \u0219tiut cum s\u0103-l ating\u0103. 2+2=5 nu mai este semn de ignoran\u021b\u0103 ci de creativitate. Orice \u00eencercare a unui copil, oric\u00e2t de inept\u0103, este aplaudat\u0103 \u0219i l\u0103udat\u0103 cu ipocrizie de to\u021bi adul\u021bii prezen\u021bi. Participarea \u00eentr-un concurs este la fel de bun\u0103 ca \u0219i urcarea pe podium (\u00eemi tot amintesc de inepta halterofil\u0103 canadian\u0103 care, la Olimpiada din China se plasa la peste 20 kg de podium, \u0219i de r\u00e2njetul ei de automul\u021bumire). Cum oare se mai poate auto-evalua corect un om dac\u0103 tot ce face, bine sau r\u0103u, performant sau neperformant, este \u00eent\u00e2mpinat cu aplauze \u0219i laude? \u0218tii s\u0103 faci \u00eenmul\u021biri? Good job! Pentru cei 17 ani ai t\u0103i e\u0219ti excep\u021bional!
\nProblema este c\u0103 lucrurile nu merg a\u0219a cum ne-am fi a\u0219teptat. \u00cen loc de adul\u021bi comple\u021bi, bine ajusta\u021bi, cream o genera\u021bie de narcisi\u0219ti, at\u00e2t de m\u00e2ndri de sine \u00eenc\u00e2t sunt convin\u0219i c\u0103 au mo\u0219tenit P\u0103m\u00e2ntul. Nu o spun eu, o spun studiile \u0219i opiniile unor psihologi, sus\u021binute cu statistici conving\u0103toare (materiale \u00een englez\u0103): http:\/\/www.bbc.co.uk\/news\/magazine-20756247<\/a> sau http:\/\/news.bbc.co.uk\/2\/hi\/education\/7943906.stm <\/a>. Ca s\u0103 citez din cea de-a doua surs\u0103:\u201dNarcisi\u0219tii sunt \u00eengrozitori ca parteneri \u00een mariaje, ca p\u0103rin\u021bi \u0219i ca angaja\u021bi.<\/strong><\/em>\u201d Cu alte cuvinte, nu le facem nici un bine acestor copii ascunz\u00e2ndu-le scara valoric\u0103 care, fie c\u0103 accept\u0103m, fie c\u0103 o neg\u0103m, exist\u0103.<\/p>\n

S-a mers at\u00e2t de departe \u00een eliminarea e\u0219ecului \u00eenc\u00e2t \u00een Ottawa, asocia\u021bia local\u0103 de fotbal de copii, a decis c\u0103 echipa care c\u00e2\u0219tig\u0103 meciul cu mai mult de cinci goluri, va pierde din oficiu (sursa: ). \u00centr-o situa\u021bie, o echip\u0103 conducea cu 5 goluri \u00eenainte de pauz\u0103 c\u00e2nd au fost avertiza\u021bi de arbitru ce se va \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 mai dau un gol. A doua repriz\u0103, echipa mai bun\u0103 a plimbat mingea f\u0103r\u0103 rost, \u00een vreme ce cealalt\u0103 echip\u0103 a fost umilit\u0103 de aceast\u0103 atitudine.<\/p>\n

\u00cen sistemul \u0219colar canadian, folosirea cuv\u00e2ntului \u201eprost\u201d (stupid), chiar \u0219i \u00een condi\u021biile \u00een care cuv\u00e2ntul este folosit pentru auto-descriere, este complet interzis. Am \u00eencercat s\u0103 am o discu\u021bie despre aceasta, la o petrecere, cu o profesoar\u0103. Am \u00eentrebat-o: cum s\u0103 descriu atitudinea unui copil pe care-l descop\u0103r juc\u00e2ndu-se cu bricheta la butelie? Ca \u201emai pu\u021bin indicat\u0103<\/em>\u201d? Unde este factorul de complet\u0103 descurajare, de subliniere pericolului dac\u0103 aceast\u0103 atitudine nu este \u00eenfierat\u0103 ca fiind o prostie? Aten\u021bie \u2013 i-am repetat adesea fiului meu c\u0103 o ac\u021biune proast\u0103 nu \u00eel calific\u0103 automat ca fiind un prost. Profesoara s-a iritat \u0219i mi-a spus c\u0103 \u201eoricum dar nu folosi cuv\u00e2ntul\u201d. Audien\u021ba a t\u0103cut… ca ulterior, pe balcon, la fumat, s\u0103 fiu felicitat \u2013 de canadieni – pentru c\u0103 \u201ei-am spus-o<\/em>\u201d. Am fost frustrat pentru c\u0103, poate, o asemenea sus\u021binere, dac-ar fi fost f\u0103\u021bi\u0219\u0103, ar fi destabilizat-o (poate) din convingerile ei activiste. Sau poate c\u0103 nu pentru c\u0103 pro\u0219tii nu pot fi clinti\u021bi.
\n\u0218i ce dac\u0103, prin eliminarea e\u0219ecului, nu mai putem premia excelen\u021ba? \u00cenainte ne concentram pe premian\u021bi, acum ne concentr\u0103m pe cei ce nu pot \u0219i\/sau nu vreau. Imagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 sunte\u021bi buni, cei mai buni din clas\u0103 la o materie, dar niciodat\u0103, absolut niciodat\u0103 nu ve\u021bi str\u0103luci, nici o dat\u0103 munca dumneavoastr\u0103, inteligen\u021ba \u0219i eforturile nu vor fi r\u0103spl\u0103tite cu aplauze, admira\u021bie, invidie. Aceast\u0103 situa\u021bie nu este deloc str\u0103in\u0103 pentru mul\u021bi rom\u00e2ni. Cum v-a\u021bi sim\u021bi, cum v\u0103 sim\u021bi\u021bi? Ei bine, copiii se simt la fel \u0219i cei buni vor fi priva\u021bi de motivarea necesar\u0103 pentru a-i men\u021bine drept cel mai buni. Acolo, pentru numele lui Dumnezeu, se dau premii pe invers: \u201eCel mai \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit elev al clasei<\/em>\u201d \u2013 deci coda\u0219ul care s-a ridicat o \u0219chioap\u0103. Un copil, fost coleg cu Gabriel, la o deschidere a anului \u0219colar, mi-a spus cu m\u00e2ndrie \u2013 cu gura p\u00e2n\u0103 la urechi – cum \u00een anul precedent nu a f\u0103cut fa\u021b\u0103 \u0219i a fost mutat \u00eentr-o clas\u0103 ajut\u0103toare. Acum urma s\u0103 primeasc\u0103 un laptop gratuit… pentru c\u0103 nu f\u0103cea fa\u021b\u0103.<\/p>\n

Copiii tr\u0103iesc o minciun\u0103.<\/strong> \u0218colile din America de Nord, sistemul \u00eei minte \u0219i le cre\u0219te nivelul de \u00eencredere \u00een sine artificial, le insufl\u0103 ideea c\u0103 sunt excep\u021bional pentru c\u0103 au marele merit de a inspira \u0219i expira, pentru c\u0103 au buric \u0219i pentru c\u0103 mama lor \u00eei consider\u0103 astfel. Evident, aceast\u0103 minciun\u0103 nu poate fi men\u021binut\u0103 ve\u0219nic. 67% din cei \u00eenscri\u0219i la colegiu abandoneaz\u0103 programul dup\u0103 primul an. Este un indicativ al faliei dintre valoarea (sau non-valoarea) promovat\u0103 \u00een liceu \u0219i cerin\u021bele universit\u0103\u021bilor. Aceast\u0103 cifr\u0103 am preluat-o dintr-un articol care ajungea la concluzia c\u0103… universit\u0103\u021bile ar trebui s\u0103 coboare \u0219tacheta.
\nChiar dac\u0103 acestea ar face-o (\u0219i unele o fac) n-ar reu\u0219i dec\u00e2t s\u0103 am\u00e2ne momentul adev\u0103rului, atunci c\u00e2nd ace\u0219ti tineri vor c\u0103uta o slujb\u0103. Angajatorii priva\u021bi, firmele, nu pun baz\u0103 dec\u00e2t pe performan\u021b\u0103, pe cuno\u0219tin\u021bele teoretice \u0219i practice. Doar pentru c\u0103 unii vis\u0103tori au imaginat o lume f\u0103r\u0103 competi\u021bie nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o asemenea lume este posibil\u0103 (sau m\u0103car de dorit). Economia este globalizat\u0103 \u0219i firmele, mereu m\u00e2nate de for\u021bele economice, vor cei mai buni speciali\u0219ti \u0219i-i aduc de unde \u00eei g\u0103sesc. Pentru fiecare localnic care a \u00eentors spatele matematicii \u0219i fizicii, lucru pe care l-a f\u0103cut pentru c\u0103 sistemul \u0219i p\u0103rin\u021bii i-au permis, se vor g\u0103si mul\u021bi asiatici sau est-europeni care a fost pistonat de p\u0103rin\u021bi \u0219i de sistem s\u0103 nu abandoneze. Pentru ilustrare, \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 continu\u0103 competi\u021bie care continu\u0103 indiferent de ce sim\u021bim noi, privi\u021bi compara\u021bia dintre problema dat\u0103 la intrarea la facultate \u00een China \u0219i problema dat\u0103 studen\u021bilor \u00een primul an dintr-o universitate din Marea Britanie: http:\/\/bbc.in\/19Ahqtb<\/a>.\u00a0\u00a0Traduc numai penibila problem\u0103 dat\u0103 \u00een UK:<\/p>\n

\n\u201e\u00cen figur\u0103 (care nu-i la scar\u0103), unghiul ABC este un unghi drept, iar laturile AB = 3m, BC = 4m. <\/em>
\nCare este lungimea lui AC?<\/em>
\nCare este aria triunghiului ABC (cel de deasupra)?<\/em>
\nCare este tan\u019f a triunghiului ABC (cel de deasupra), prezentat\u0103 ca o frac\u021bie?<\/em>\u201d<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Amuzante sunt comentariile ajut\u0103toare, \u00een special cea care precizeaz\u0103 c\u0103 triunghiul nu este la scar\u0103. Aceste comentarii indic\u0103 nivelul studen\u021bilor.<\/p>\n

De la o vreme \u00eencoace, falimentul din ce \u00een ce mai vizibil acestui sistem, genereaz\u0103, bine\u00een\u021beles, un r\u0103spuns de respingere. Articolul lui Amy Chua “De ce sunt mamele chineze superioare” – publicat \u00een Wall Street Journal – \u00a0un extras din cartea ei, sus\u021bine puncte de vedere care se opun curentului actual. Nu sunt de acord cu Amy in stricte\u021bea milit\u0103roas\u0103 a educa\u021biei ei dar o fraz\u0103 mi-a atras aten\u021bia: […] nu exist\u0103 metod\u0103 mai bun\u0103 de a construi \u00eencredere \u00een sine dec\u00e2t prin a \u021bi se demonstra c\u0103 po\u021bi face ceva ce nu credeai c\u0103 po\u021bi face<\/strong><\/em>.<\/p>\n

Va Continua…[subscribe2]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Echilibrul este o stare extrem de dificil de atins. Umanitatea are obiceiul \u00eengrozitor de a c\u0103uta solu\u021bii numai \u00een extreme. De la un mediu academic opresiv, de memorare, de strivire a individualit\u0103\u021bii copilului \u0219i t\u00e2n\u0103rului, nu diferit celui din Blocul Comunist, cei care au creat\/tr\u0103it revolu\u021bia Flower Power, odat\u0103 ajun\u0219i la v\u00e2rsta maturit\u0103\u021bii, au \u00eempins…<\/span><\/p>\n

Continue Reading<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,5],"tags":[26,275],"class_list":["post-475","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-commentary","category-food-for-thought","tag-amintiri","tag-scoala-vestica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/475","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=475"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/475\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":477,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/475\/revisions\/477"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=475"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=475"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.2link.ca\/newblog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=475"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}