Știați că…

E o sumă de informații, cum mi-au venit în minte. Scuze pentru formatul dezlânat. Voi reveni cu această rubrică ori de câte ori îmi mai vin șuste în minte, trucuri pe care le puteți folosi în avantajul dumneavoastră.

• Absolut orice este negociabil, indiferent de situație. Deși, în România, mulți funcționari nu vor/nu pot/le este frică să aibă inițiativă și să vă ofere o reducere, nu vă feriți să insistați.
  • Negociați cu banca. Evident, o negociere trebuie să aibă argumente. Doar pentru că-i spuneți bancherului „Dobânda este cam mare. N-o puteți reduce?” nu înseamnă că veți obține o reducere. Trebuie, așa cum ar spune tătucul Ilici, să-i „băgați sula în coaste”.Adunați 2-3 oferte de la alte bănci. Ca să le faceți mai atractive promiteți celor care fac aceste oferte că vă mutați toate conturile la ei. Cu aceste oferte amenințați… dar fără să amenințați banca dumneavoastră. Practic îi spuneți că vreți să continuați afacerea cu ei dar că trebuie s-o îndulcească. Mulți funcționari au indicatori anuali de performanță și, deși nu pot să jur despre situația din România, reținerea clienților este un punct important (nu dă bine atunci când pierd clienți). Dacă nu vor, vă luați jucărelele și vă duceți acolo unde-i mai convenabil (nu trebuie să vă fie frică de schimbare, de puțină inconveniență dacă vă economisește sume importante).
  • Negociați cumpărăturile semnificative făcute cu bani gheață. La magazin, dacă plătiți cu cash (sau card debit – același lucru din punctul de vedere al magazinului) puteți cere măcar o reducere de 2% . De ce? Dacă plătiți cu o carte de credit – magazinul va plăti VISA sau MC măcar 2%, mai probabil 3% sau chiar mai mult. Dacă încă nu aveți un card cu 2% cash-back, puteți să cereți magazinului această reducere. După ce cumpărați o mobilă de 3000 de lei, cu cei 60 de lei pe care-i economisiți puteți sărbători pe gratis cumpărarea, nu?!
• Nu este nimerit să negociați rata lunară/săptămânală. Negocierea se face numai pe prețul întreg. Este un truc pe care toți comercianții îl încearcă. De ce? Pentru că majoritatea oamenilor vor decide că 50 lei/lună pentru aer condiționat la mașină este foarte convenabil, în vreme ce 3500 de lei (50/luna/5 ani cu 6-7% dobândă) sunt mult prea mult și ar renunța la această conveniență. Indiferent de ce tip de rată negociați: mașină, mobilă etc. nu acceptați să discutați pe rata lunară. Îi spuneți, politicos vânzătorului că veți afla rata abia după ce ați negociat prețul mașinii. Nu uitați – dumneavoastră aveți toată puterea pentru că banii sunt la dumneavoastră; puteți să vă manifestați această putere părăsind conversația.
• Acesta este alt sfat legat de negocieri, un sfat banal dar util. Dacă nu vă simțiți confortabil, dacă vânzătorul este foarte presant, vă face o ofertă și insistă „Astăzi sau niciodată”, plecați imediat!
• Dobânzile (plătite și încasate) și principalul sunt tratate în mod diferit de bănci. Nu uitați să vă interesați de acest aspect când depuneți banii într-un cont cu dobândă. Unele bănci ajustează principalul lunar, altele semi-anual și aceasta conduce la mari diferențe. Ce înseamnă asta? Dacă, să spunem, ați luat un credit de 10,000 Euro, și plătiți lunar 500EU, luna viitoare ei pot aplica dobânda de 5% tot la 10,000 (dacă fac ajustarea semi-anual, o dată la 6 luni) sau la 9500. Luna viitoare, cei care fac ajustarea lunară vă vor adăuga dobânda la numai 9000, în vreme ce celelalte bănci adaugă… tot la 10,000 deși ați plătit 1000 deja. În Canada, de exemplu, dobânda e recalculată la ipotecă semi-anual, ceea ce nu este foarte bine. În România am văzut cazuri în care dobânda era recalculată lunar. Aidoma, când depuneți bani, frecvența mare vă ajută – dobânda începe să producă dobândă după prima lună. Dacă însă depozitul este evaluat anual, ½ din an veți primi dobândă pentru 10,000 EU (să spunem că atât ați depus) și abia din iulie veți face dobânda la 10,250.
• Cea mai bună metodă de plată (dacă vânzătorul acceptă) este cardul de credit (VISA, MC). De ce? Un lucru puțin știut este că, dacă nu primiți serviciul/marfa pentru care ați plătit (sau e de calitate necorespunzătoare), puteți introduce o dispută. Plățile prin credit nu sunt instantanee, cum e cazul cu cardul de debit. Deci, furnizorul nu primește banii decât in 14-30 de zile. Sunați la bancă, la numărul de pe spatele  cardului și spuneți că nu vreți să plătiți X sau Y pentru că – trebuie să aveți motive întemeiate: vi s-a promis ceva și vi s-a dat altceva, serviciul a fost necorespunzător, marfa a fost stricată/nefuncționabilă și comerciantul n-a vrut să o schimbe/repare etc. Banca va bloca acea plată până la soluționarea cazului. Vă va cere o justificare scrisă – faxată – și vor porni o investigație internă. La capătul acestei investigații fie vor efectua plata, fie o vor rejecta definitiv. În A de Nord, cel mai adesea soluția este în favoarea clientului. NU ABUZAȚI SISTEMUL pentru că s-ar putea întoarce împotriva dumneavoastră: nici o bancă nu-și dorește un client care la 2-3 zile creează o problemă. În plus – nu uitați despre cash-back și alte beneficii ale cărților de credit (unele oferă garanție extinsă la produse, altele oferă asigurare de călătorie dacă plătiți cu ele călătoria etc.).

Pe curând.