Pierdeam timpul în mașină, așteptându-l pe fiu-meu să iasă de la Tae-Kwon-Do. Făcusem ceva cumpărături dar fusesem mai rapid decât mă așteptam și trebuia să ucid minute bune. Celularul nu mai avea baterie, n-aveam nici o revistă asupra mea și la radio nu era nimic interesant așa că mi-am îndreptat atenția asupra celor ce se petreceau în parcare.
Era începutul verii – cald și, la ora șase, soarele încă lumina puternic ca în miez de zi. La un moment dat, în oglinda retrovizoare am zărit o mașină decapotabilă roșie. Din ea s-a dat jos o blondă cu un colier de mărgele colorate și o rochie din bumbac care curgea pe corp punându-i formele în evidență.Continue Reading