Pregătirea pentru CRIZĂ

Nu este nevoie să fim analiști de frunte a situației economice și politice mondiale ca să realizăm că stăm pe o fundație foarte, foarte șubredă. Economia Chinei se răcește; petrolul a pierdut 3/4 din preț; Trezoreria US a mărit ratele dobânzilor de la 0 la 0.25% și piața, adicționată de bani gratis, s-a cutremurat; EBC  (Banca Centrală Europeană), cumpără bonduri de guvern și ale băncilor încercând să stabilizeze ceva ce alunecă la vale – făcând aceasta penalizează economiile și încurajează un consum deșănțat; banii investitorilor fug din Asia în Europa, din Europa în US. Cât despre politică? UK a obținut tratament preferențial în UE, Franța și Germania, cu culturile lor diametral opuse, sunt în disensiune despre cum arată viitorul UE. Cumpărarea ECB ne-a făcut să uităm de economiile găunoase ale Greciei, Italiei, Spaniei… dar nimic nu s-a îndreptat în ultimul an.

Multă lume vorbește despre “criza din 2008”, cu nonșalanța unui eveniment lăsat în urmă. În fapt, în ciuda însănătoșirii aparente a pieții până spre jumătatea lui 2015, acea criză n-a fost depășită – ci doar simptomele ei au fost mascate cu bani ieftini. Banii ieftini, însă, vin la un cost. În US, datoriile studențești au trecut de ani buni de 1 trilion $ iar acum împrumuturile pentru mașini au trecut de 1 trilion $. Da, citiți bine – împrumuturile pentru acele cutii de metal care ruginesc și se depreciază imediat ce au ieșit din parcarea dealership-ului au depășit 1 TRILION $. De ce? De ce nu? Băncile iau împrumuturi ieftine, deseori fără dobândă, și le pasează consumatorilor care, nesăbuiți, cumpără acele mașini pe care le-au visat și nu și le-au putut permite.

Bine, acum că v-am speriat, să vă dau vestea bună: viața pe planeta Pământ nu se va sfârși din cauza unei crize economice, indiferent de cât de adâncă va fi aceasta. Ce și cum și cât va fi este imposibil de calculat în această economie-domino (fiecare economie se bazează pe altele într-o interdependență neregularizată), dar,  cei precauți se pot poziționa mai bine pentru a înfrunta și, de ce nu?, a profita financiar de această criză.

Ce putem face ca să ne protejăm? Reîntoarcerea la bunul-simț și la viața de bază e lucrul cel mai important.

Reducerea și eliminarea împrumuturilor. În primul și în primul rând trebuie micșorată expunerea la credit mai ales, pentru români, la creditele în valută. Repet și o voi repeta până va ajunge la urechile românilor – dacă nu sunteți plătiți în euro, nu faceți credite în euro! Dacă le aveți, strângeți cureaua și plătiți-le cât de repede este posibil și nu mai contractați altele. Amânați înlocuirea mașinii, amânați excursiile exotice – da, o viață are omul… dar nu poate mânca amintirile din Monte Carlo.

Protejați-vă economiile. Inflația este, în timp de criză, cel mai ticălos factor care atacă venitul cetățeanului. Lovește, mai ales, pe cei care trăiesc dintr-un venit fix – pensionarii de orice fel. Lefegii pot forța mâna prin greve pentru mărirea salariilor ca să țină cât de cât pasul cu inflația dar pensiile, de fiecare dată, rămân tot mai în urmă față de costul vieții. Cum să vă protejați economiile? Toate bancnotele principale ale lumii, cele din “coșnița FMI” sunt în cădere liberă – unele cad mai repede decât altele. Dacă acum 1 an dolarul canadian era 1.06-1.08 la dolarul american, acum este între 1.39 și 1.41 – și nu știm dacă se va opri aici. Cu alte cuvinte, deși am același salar, am pierdut peste 30% din  puterea de cumpărare. Depozitele bancare plătesc dobânzi penibile (i.e. 0.8% în Euro) – din cauza susținerii ECB care ține dobânda centrală aproape de 0. O dată cu inflația vor crește și acestea dar niciodată suficient ca să acopere pierderile. Așa că banii, cu excepția unor sume de urgență, trebuie consolidați în valori care se vor aprecia. Iată câteva idei cu precizarea “nu puneți toate ouăle în același coș”

• metale prețioase – prețul metalelor prețioase n-a mai fost atât de jos din 2009. Platina este mai ieftină decât aurul. Nu vă orientați spre bijuterii sau monezi – acolo se plătește lucrătura și cât de colecționabile sunt (în cazul monezilor). Lingourile sunt cele mai bune. Nu, nu cred că vorbesc cu Rockefeller-i. De la cele mai multe bănci din România puteți cumpăra lingouri de la 2g în sus. Un lingou de 10g de aur, puritate 24K se poate achiziționa de la BCR cu 1824 RON. 1 uncie (31.1g) de platină poate fi achiziționată la 1091 Eu de aici.
• investiți. Probabil că veți spune că sunt dement dacă vă recomand să investiți într-o piață care stă să cadă. Nimeni nu poate ghici piața, nu pe termen lung – poate o “lovitură” ici și colo. Un fond mutual bine gândit acoperă 100-200-300 de companii – este greu de crezut că toate vor da faliment. O parte se vor duce hăisa dar cele mai multe vor supraviețui și, dacă nu panicați și vindeți la bulibășeală, în termen lung veți recupera totul și profit mare pe deasupra. Chiar și în criză, oamenii vor avea nevoie de mâncare, de produse de bază – pastă de dinți, hârtie igienică etc. Evident, ceea ce investiți este pe termen lung – numai bani de care nu aveți nevoie mâine.
• cash – probabil că banii vor migra, inițial, spre US – deci dolarii americani sunt preferabili. Multe celebrități – inclusiv familia Kennedy – și-au făcut averile pentru c-au avut bani disponibili atunci când nimeni nu-i avea și au cumpărat proprietăți, afaceri la sume derizorii. Metalele prețioase, deja sugerate, sunt aproape la fel de bune – mențin valoarea banilor și pot fi convertite în lichidități atunci când piața intră în panică.

Să recapitulăm:

• Nu panicați, viața nu se termină doar pentru că o vreme va fi strâns cu banii.
• Cea mai bună protecție este să ne minimizăm expunerea la credite și dobânzi. Trebuie să ne concentrăm pe plata datoriilor
• Lichiditățile sunt expuse inflației – probabil, în prima fază USD-ul se va aprecia (dar nu va dura foarte mult până o va lua la vale și acesta)
• Cine are lichidități (sau lucruri ușor transformabile în lichidități) este rege/regină la timp de criză.