Reguli de bază ale unui buget

Toți pretindem că suntem niște oameni echilibrați, cu bun simț. O zicală anglo-saxonă spune astfel “Common sense is not so common“, adică “bunul simț nu-i chiar așa de ușor de întâlnit”. Dovezile că zicala are dreptate sunt la tot pasul: obezitate de la oameni care mănâncă, după vorbele lor, “moderat”, probleme financiare în familii fără probleme speciale care cheltuiesc “moderat” ș.a.m.d.

Problema rezidă în a defini ceea ce este “moderat”. Pentru fiecare este diferit și numărul precis nu poate fi definit. În media occidentală de specialitate, există însă procente clare, recomandări care stabilesc nivelul “bunului simț”. Este foarte posibil ca aceste recomandări să nu se potrivească situației din România (la o adică puține popoare ajung să dea 60% din venitul lor pe mâncare, cum este în România) dar merită consultate. S-ar putea să ne dea de gândit. Sunt convins că multe vă vor indigna, veți exclama “Prostii” dar, chiar nu sunt prostii:

1. CASA: 2.5x venitul familial anual brut. Cu alte cuvinte două persoane, ambele plătite cu venitul mediu declarat în România, de 400 EU/lună, maximul la care pot tânji este o locuință de 24.000 EU
2. MAȘINA: 1/3 din venitul anual. Aceeași familie “medie”, cu cei 9600 EU/an, își poate permite o mașină de maxim 3200 EU. Nu sunt un expert al pieții de mașini din România dar cred că se poate găsi o mașină decentă la acest preț.
3. NEVOILE PERSONALE: 50% din venit. Ce sunt aceste nevoi? Utilitățile esențiale (gaz, electricitate, apă), mâncarea, locuința, ratele obligatorii etc. Absolut tot ce cauzează doar un inconvenient minor: cablul TV, mașina dacă puteți merge/lua autobuzul la serviciu ș.a.m.d. sunt “dorințe”.
4. DORINȚELE PERSONALE: 30% din venit. O vacanță, o pereche de pantofi frumoși, o cremă revoluționară împotriva ridurilor, un nou calculator – toate sunt dorințe dar asta nu înseamnă că trebuie să le scoatem de pe lista noastră. Mâncarea am spune toți este o nevoie, dar deși pâinea și prăjiturile sunt tot “mâncare”, este clar că prima este o “nevoie” iar prăjiturile sunt o “dorință”.
5. ECONOMII și REPLATA DATORIILOR: 20% din venit.

Așa cum spuneam la început, aceștia sunt doar parametri generali, considerați sănătoși pentru stabilitatea financiară personală. Nu trebuie să obsedăm asupra lor dar trebuie să ne îngrijorăm dacă ne abatem prea mult de la ei. Priveam parcările din România și, judecând după mașinile parcate acolo (regula 1/3 din venit), puteam deduce că omul mediu din RO face 36,000 EU/an și că mulți ajung ușor să depășească 200,000 EU. Noi știm că nu este astfel.