Pentru cei ce n-au citit primele 2 părți:
Stoicism 1
Stoicism 2
- Acționează – adevăratul stoic este un Războinic al Minții
Dacă, așa cum am văzut, multe lucruri nu sunt sub controlul nostru, de ce ne mai zbatem? N-ar fi mai înțelept să ne relaxăm și să lăsăm lucrurile să curgă de la sine? NU. Lucrurile nu se întâmplă indiferent de ceea ce facem ci împreună cu ceea ce facem. Mi s-a spus „Uneori e mai bine să nu faci nimic” și sunt de acord – dar alteori e mai bine să faci ceva. Nu poți ști care-s acele momente.
Nu poți avea virtute și trăi Viața Bună dacă nu faci ceea ce trebuie, dacă nu împlinești lucrul drept. Stoicismul este o filosofie foarte pragmatică, care se aplică! Stoicul nu este un bibliotecar al minții – așa cum mulți oameni educați ai zilei noastre sunt. El nu acumulează înțelepciune de dragul înțelepciunii – o aplică în fiecare lucru pe care-l face. Ca și iubirea adevărată, ideile drepte se practică.
Fiecare eveniment al unei zile, al unei vieți, poate fi analizat prin prisma stoicismului. Am observat adesea că mulți dintre semenii noștri preferă, aproape de fiecare dată, să facă lucrul ușor și nu lucrul corect. Pleacă – de exemplu – dintr-o relație pe șest, fără nici o explicație. De ce să se certe, de ce să se simtă rău, de ce să înfrunte emoții negative? Mint ca să nu deranjeze sau să riște un conflict. Bârfesc pentru că n-au curajul să spună în față omului ce a făcut greșit. Stoicul se luptă cu sine și cu universul pentru a-și câștiga Viața Bună.
- Practică ghinionul – întreabă-te mereu „Ce poate merge rău?”.
Știu, nimeni nu poate ști cu adevărat răul cel mai rău și oricum nu se poate pregăti – dar dacă nu e sub controlul lui (i.e. o boală gravă) nici își poate ruina viața. Dar oamenii, mulți dintre ei, nu se pregătesc mental nici pentru cele mai normale și triviale situații. Peste această tendință naturală de a fi inconștienți se mai suprapune și preceptul zilelor moderne de a fi optimist și pozitiv. Nu e o idee rea – dar cred că optimist poate fi doar omul care are un plan pentru zile de restriște. Viața nu este o ascensiune continuă; e o sinusoidă, cu urcări și coborâșuri.
Un om cu un plan pentru acele momente de coborâre pe care le poate anticipa e mai puțin probabil să panicheze, să se deprime, să se lase pradă disperării.
Personal cred că sunt un profesionist admirat nu pentru că aș fi atât de bun – am întâlnit alți oameni mai sprințari la minte în domeniul tehnic, care prindeau din zbor conceptele pentru care eu eram silit să muncesc. Eu însă mă pregătesc și infrastructurile mele tehnice au mereu 2-3 redundanțe sau planuri alternative pentru acele momente când lucrurile nu merg cum mi-am dorit. Când iau un împrumut am 2-3 resurse pentru a plăti acel împrumut, nu doar una singură. Evident, n-am fost așa întotdeauna – am învățat ce trebuie să fac ca să nu mai disper. Acum, prefer să mă îngrijorez puțin înainte decât mult dacă lucrurile o iau razna.
Am cunoscut oameni care s-au prăbușit în situații banale care, mi se păreau mie (cu argumente logice), erau ușor de traversat. Singurul lucru diferit era că nu-și puseseră niciodată problema că ar putea ateriza în acea situație, relativ normală, relativ ușor de rezolvat. Surpriza, șocul, îi lovea mult mai puternic decât ar fi fost cazul. Limba engleză are o zicală excelentă „hoping for the best but preparing for the worst” (să speri în ce-i mai bun dar să te pregătești pentru ce este rău).
- Adaugă clauza de rezervă la acțiunile ce vi le-ați propus
- Fă cât de bine poți
- Reține că rezultatele eforturilor nu-s 100% sub controlul tău
- Acceptă rezultatele
- Continuă să acționezi conform principiilor virtuții (nu deveni rău și nu fă rău doar pentru că ești amărât că lucrurile nu ți-au ieșit cum ai dorit)
Facem tot ce putem ca să reușim în lucrurile drepte pe care ni le-am propus dar învățăm să acceptăm ceea ce se întâmplă până la urmă. Seneca folosește următoarea frază pentru a descrie acestă clauză „Voi traversa oceanul… dacă nimic nu mă împiedică din drumul meu”.
Pare complicat, haotic, trivial poate dar e un sfat de foarte mult bun simț:
E ca în sport. Contrar celor ce cred mulți, a câștiga nu este țelul ultimativ, ci a face, a spune, a fi cât de bun poți fi.
VA URMA
No Comments