De ce li se spune “neo-marxiști”?

Mulți dintre cei supărați de aberația ideologiei care a cuprins societatea curentă folosesc termenul fără să-i înțeleagă rădăcinile. Marxismul a murit în anii 90, nu? Nu. Doar în Est, acolo unde Comunismul ca experiment social își trăise traiul și ne mâncase mălaiul și ficații. În Vest, era bine-mersi și, odată cu căderea Comunismului, lumea a pierdut repulsia față de Marxism și, dimpotrivă, a început să prindă tracțiune, mai ales în mediul universitar. Unul din cinci profesori de la “științe sociale” (care nu prea sunt științe, în sensul că nu măsoară nimic fizic ci emit teorii) se declară în public, cu mândrie, ca fiind marxiști.

Continue Reading

“Post-adevăr” sau “minciună ordinară”?

Pe 27 mai se vor împlini 3 ani de când o poveste incredibilă a făcut înconjurul Pământului, preluată din ziar în ziar: Canada e locația unui GENOCID, împotriva elevilor indieni nativi de la școlile rezidențiale. Chiar și părinții mei, din RO, care nu știu prea multe despre Canada, m-au întrebat despre “genocidul din Canada“.

Totul a început cu  Rosanne Casimir, Șeful de Trib al Tk’emlúps te Secwepemc, anunțând că radarul de penetrare a solului i-a indicat existența a 215 potențiale morminte de copii indieni, nemarcate. Rețineți acest cuvânt “potențial” și căutați-l în orice poveste legată de “genocidul din Canada“, pentru că e un termen repetat din nou și din nou. În fapt, radarul a descoperit – limita lui tehnică – perturbări ale solului. Până în momentul când acest articol e scris, nicio rămășiță omenească n-a fost descoperită, în ciuda săpăturilor, “potențialul” rămânând neconfirmat.

Continue Reading