Stoicismul, o filosofie pentru mileniul 3

Mulți dintre cei 7.5 miliarde de oameni de pe Terra trăiesc în cea mai bună lume care a existat. Nu înseamnă că e bună pentru toți DAR e mai bună decât a fost lumea părinților și bunicilor lor. Nu pentru puțini ci pentru o covârșitoare majoritate. Viața e mai lungă, foametea e pe cale de dispariție, oamenii – chiar și cei de venituri modeste – pot călători și vizita obiective turistice. Ar trebui să fim fericiți – măcar mai fericiți decât părinții și bunicii noștri. Sau măcar la fel de fericiți. NU SUNTEM.

Continue Reading

Dictatura “Drepturilor Omului”

Susțin definiția democrației ca fiind dictatura majorității. Nu pentru c-ar fi echitabilă – viața nu e echitabilă – ci pentru că e singurul mod în care democrația poate supraviețui și prospera pe termen lung. Dacă ignori voința majorității și o suprascrii cu cea a minorității lucrurile o vor lua la vale. E inevitabil și este logic. Arbitrajul sistemului devine tot mai dificil – pentru că o minoritate se poate divide până la nivelul (teoretic) de 1 individ.

Drepturi umane de bază, cu care am fost mereu de acord
Continue Reading

Lăsați copiii în pace

Este numai normal să avem o fascinație cu copilăria. Toți suntem fascinați de inocența copiilor și trăim în epoca în care ne putem manifesta această fascinație. Simultan ucidem această inocență cu problemele și obsesiile noastre. Nu o ucidem din răutate ci pentru că ne stă în fire să sufocăm, să anihilăm tot ce ne place.

Ce anume ne fascinează la copilărie? Pentru mulți e vorba de timpuri mai simple, mai facile când, evident, nici nu știam cât de bine ne este. E vorba de protecția pe care o primeam de la părinți, de lipsa de griji. Copiii noștri, probabil, nu vor avea o asemenea imagine de protecție pentru că sunt bombardați de noi, de societate, de mass-media, de politicieni cu mesaje îngrozitor de sumbre: planeta e pe moarte, neo-naziștii  preiau puterea și încearcă să asuprească toate categoriile deja asuprite, ne invadează imigranții (sau ticăloșii de neo-naziști vor copiii înecați), femeile sunt violate și abuzate – dacă e să ne luăm după tăria și ținta protestelor asta se întâmplă îndeobște în țările civilizate ș.a.m.d.

Continue Reading

Frumusețe ucigătoare

Sunt multe lucruri dar și vietăți – animale, plante – de o frumusețe deosebită dar extrem de ucigătoare. Nu-mi trece însă nimic mai frumos și mai ucigător decât teoria comunismului. Nu, nici chiar creștinismul pe care l-am transformat dintr-o doctrină a iubirii într-una a măcelăririi tuturor celor ce nu știau dau nu doreau să mănânce trupul și să bea sângele lui Iisus. Creștinismul a făcut milioane de victime în 2000 de ani; comunismul – și ramurile sale, cum e fascismul, sute de milioane în mai puțin de 100.

Continue Reading

Educație politică în zonele defavorizate

Proști, manipulați, imbecili, tâmpiți… sunt cuvinte pe care le auzim sau citim zi de zi. Provin din frustrare și mânie. Pe lângă faptul că e o prostie să confunzi ignoranța cu prostia, nu rezolvă nimic – nici măcar nu răcoresc. A te limita la jigniri, nu este un mare semn de inteligență. A nu găsi tonul potrivit pentru a ajunge în mintea omului, de asemeni, nu e mare semn de deșteptăciune.

N-am să neg că, în România (dar nu numai)  există multă ignoranță legată de cele mai banale procese și concepte ale democrației și ale politicii. N-am să neg că e dificil să înveți pe cineva care e convins că e atotștiutor – cum era Ceaușescu – și puține nații au o concentrație mai mare de atotștiutori decât are cea română. Dar nu putem sta cu mâinile în sân. M-am întâlnit în gând cu alți români din diasporă care simt la fel, care vor să adreseze rădăcina problemei – ignoranța, sentimentul de dependență și de sclav al celor din clasele mai puțin educate. Nu putem fi în RO, punând proiectul pe picioare și din acest motiv căutăm ajutor acolo. Și suntem dispuși să plătim pentru asta, să finanțăm prin donații primite de la români din afară care vor să-i ajute pe cei rămași acasă. Documentul care urmează e un plan de dezbatere. Orice idee și îndreptate ne poate ajuta să conturăm planul. Și mai mult ne pot ajuta cei inimoși, rămași în RO, care pot demara acțiunile necesare pentru împlinirea planului.

INTRODUCERE

Doar circa 31% din populația României locuiește în primele 20 de mari centre urbane ale României. Restul de 69% locuiesc în bastioanele PSD, în micile orașe și comune ale țării. Întreaga strategie a opoziției folosește metode moderne, Facebook etc. de convingere a electoratului – acestea pot ajuta într-o oarecare măsură pentru câștigarea de aderenți în mediul urban dar nu adresează deloc lipsa votului în sectorul în care sunt extrem de deficitari, la țară.

Continue Reading

Povești cu evrei

Aceste povești cu evrei trebuie pornite cu o poveste cu români. Era prin 1996 și un cuplu de prieteni, români, oameni cumsecade și f. simpatici, ne-au invitat la nunta lor. Le-am spus că nu stăm bine cu banii – strângeam pentru prima noastră casă. Ne-au spus să nu ne batem capul, că e o nuntă tinerească unde banii nu contează. I-am crezut, mai ales că, după starea civilă, făcusem nunta mea doar cu prieteni, tineri toți, cu banii dintr-o motocicletă vândută. De ales m-am ales cu 2 cafetiere și alte cadouri asemănătoare – dar nu conta, pentru că-mi avusesem prietenii aproape.

Din nefericire, nu prietenii noștri conduceau operațiunea ci părinții lor așa că la nuntă ne-am trezit cu borcanul lângă noi, cu strigare și rușinare publică. Și rușine mi-a fost. De ce? Pentru că eram tânăr și rușinos. Aveam bani – dar numai cât să acopere prețul celor două tacâmuri și ceva modic pe deasupra. De rușine, de umilință m-am îmbătat și am fost crâșcă tot restul serii. A doua zi, mahmur, mi-am jurat că nu voi mai merge la nici o nuntă până nu-mi voi permite să dau cu inima largă.Continue Reading

Din CANADA – La ce-i bun un guvern

Mă plâng adesea de risipa și ineficiența guvernului canadian. E normal. Întâi pentru că asta e natura fiecărui guvern sau instituție atât de mare încât diluează responsabilitatea personală. Apoi, pentru că, implicat fiind (am lucrat pentru guvern în diverse departamente – Public Works, Agriculture, Elections, chiar și Shared Services; iar acum lucrez pentru Global Affairs) știu exact cât de ineficiente sunt aceste departamente și, de ce nu, eu personal. Spre deosebire de alții, însă, eu am beneficiul de a putea compara – cu guvernul României și, prin comparație, cel al Canadei predă proiecte, face lucruri tangibile pentru mine și ceilalți cetățeni.

M-am gândit să le povestesc și altor români, pentru că nu ajută să ne plângem și să spunem „Așa NU ne place” ci, atunci când spunem aceasta, să completăm cu „Mai bine astfel”. România și românii, cred eu, au nevoie de modele. Mi s-a spus de câteva ori – și se vehiculează mult în România – că am copiat prea mult și că nimic n-a mers așa că ar trebui să fim originali. Am copiat, e drept, dar am copiat prost, fragmentat – o bucățică dintr-un sistem, alta din altul și am încercat să potrivim una cu alta piese din puzzle-uri diferite. În plus, indiferent de cât de bun este sistemul în teorie, în practică devine cât de bun este fiecare participant în sistem.Continue Reading

Când este bine să fii “încet la minte”

Ieri am dat peste o știre tristă [ Puteți s-o citiți integral aici ]. Jeremy Quaile, un bărbat din Calgary, Alberta, s-a sinucis. Anul trecut câinele său a fost găsit mort după câteva zile petrecute închis în mașină. La aflarea știrii comunitatea internaută s-au năpustit asupra lui cu invective: că e un idiot, o persoană îngrozitoare, un „gunoi uman”. Degeaba încerca Jeremy să explice că nu știe ce s-a întâmplat și cum a ajuns câinele în mașină – că l-a căutat peste tot și a fost foarte trist crezându-l rătăcit. N-a fost pus sub acuzare, n-a fost judecat într-un tribunal. Doar în Curtea Opiniei Publice. Oamenii buni ai internetului,  însă îi spuneau că mai bine ar muri. Și i-a ascultat. S-a omorât.Continue Reading

Diavolul Din Detalii (#MeToo)

Una din cele mai triviale greșeli (în care cad și eu adesea) este judecarea unor evenimente petrecute într-o cultură/societate/țară cu care suntem nefamiliari prin prisma experiențelor personale. Nici măcar nu știu dacă este o greșeală. Poate că e o reacție firească – să folosim intrumentele pe care le avem la îndemână (experiențele noastre) ca să analizăm problemele cu care ne confruntăm.

În această poză din 2010, ne spune femeia care zâmbește atât de degajat, senatorul Al Franken a pipăit-o pe fese.

Acest lucru este evident când citesc despre opiniile unor femei (dar și bărbați) din România despre #MeToo. Aceste persoane ajung adeseori la concluzii greșite pentru că, indiferent de cât de familiare se simt cu universul nord-american, fără a fi trăit aici 2-3 ani este imposibil să ai o părere fundamentată. Și filtrează titlurile din presa nord-americană prin propria lor experiență sau prin experiențe apropiate, prin abuzurile trăite în RO (pipăiri în autobuz, capcane sexuale și viol, șefi și colegi porcoși și insistenți, slujbe condiționate de alcov).

 

Continue Reading

Ce sărbătoresc eu de Crăciun

N-am avut osul credinței. Unii se nasc cu el, alții îl dobândesc. Pentru mine nu s-a întâmplat nici una și nici alta. Crescând într-un mediu materialist-dialectic ar fi fost și dificil. Dimpotrivă – am fost educat în miracolele științei, suspicios și investigativ prin natura mea. După ce, pe la 8 ani, am descoperit cadourile ascunse în casă, n-am crezut în Moș Gerilă, vărul comunist al lui Moș Crăciun. După ce-am citit Biblia, nici în Dumnezeu, în cel descris în aceasta în Geneză. Prea multe găuri de logică pe care, chiar și la citirea de la 12 ani, mă lăsau nedumerit: un Pământ creat în X zile, o Grădină a Raiului din care erai dat afară pentru că doreai să înțelegi, o rasă umană crescută dintr-un singur cuplu, un Cain împins la crimă de un Dumnezeu care iubește doar pe cei ce-i fac cadouri speciale, toate animalele pământului pe o singură barcă (și chiar, Dumnezeu, trebuia să-i omori pe toți – altă soluție nu exista? și dacă așa procedezi când lumea s-a „ticăloșit”, de ce n-ai dat un Potop înaintea Războaielor Mondiale?) ș.a.m.d.Continue Reading