Dreptul de a fi prost

În această epocă în care orice a devenit un Drept al Omului, mă întreb de ce refuzăm oamenilor Dreptul la Prostie. Poate pentru că, dacă e să ne luăm după părerea fiecărui individ despre sine, Pământul este plin de inteligenți. Dincolo de glumă, oamenii au nevoie de acest drept.

Am citit cu toți declarațiile de o inepție debordantă ale preotului-profesor Vasile Răduca, prodecan la Facultatea de Teologie Ortodoxă: femeile rămân gravide în urma unui viol numai dacă au consimțit (în sinea lor?), folosirea prezervativului e același lucru cu masturbarea ș.a.m.d. Nu cred că e nevoie să discutăm cât de imbecile și lipsite de empatie sunt aceste declarații.

Continue Reading

Taxele și cinstea

Quebec are multe asemănări cu România. Aceiași oameni bon-viveuri, relaxați în ceea ce privește munca și programul, oameni calzi – dacă le ești simpatic – și nemiloși – dacă îi calci pe bătături. Mulți sunt conduși de dorințele personale de lux și opulență vizibilă (pe care unii o pot susține iar alții o mimează prin credite). Dacă vrei să le intri în grație localnicilor e relativ facil – fă bășcălie de proștii de anglosaxoni și de pensiile private ale acestora. Ce, iei banii în mormânt? Nu. Trebuie tocați toți. Acum. Aici. Ca și cum te-ar arde buzunarul. Carpe diem și apoi, mai târziu, urlă în gură de șarpe despre guvernul care n-are grijă de tine, nu-ți dă și nu-ți face.

Chiar și dinamica relației dintre Stat și individ e similară cu cea a românilor cu Statul Român. Statul nu e prietenul tău ci este stăpânul tău – încearcă să ți-o tragă în fel și chip. Amenzile nu-s pentru corectarea unor derapări ci pentru pedepsire, deseori aleatoriu. Legile sunt dure și birocrația e umflată pentru că toți cetățenii sunt șnapani. Iar cetățenii – bineînțeles – sunt șnapani pentru că dacă Statul încearcă să le-o tragă ei se simt în dreptul lor să o tragă Statului înapoi.

Continue Reading

Cum am crescut

Notă: E posibil să mai fi povestit asta. Nu-mi bat capul să mai răscolesc prin postările vechi. La 49 de ani îmi iert puțină senilitate. Dacă mă repet, ignorați postarea.

Îmi amintesc de un incident în 2003. Lucram la o firmă nasoală – multă muncă, complexă (produse noi pe care trebuia să le învăț din mers), mereu bulibășeală. Mi-au cerut să adaug o adresă de email suplimentară la un grup de oameni.  Am făcut exact cum scrie manualul că se face asta în Microsoft Exchange și am lansat modificarea. Rezultatul? 163 de oameni au rămas fără adresa primară de email. Nu, n-am greșit cu absolut nimic în acțiunea mea – fostul sys admin făcuse adresele de mână, probabil nu știa că ele se fac automat, prin reguli. Dacă adresa e făcută « de mână » nu poți aplica o regulă – pentru că acea regulă șterge tot ce nu e scris în ea.

Continue Reading

După iubire…

Iată, momentul a sosit. În această seară (21 iunie 2019) voi lansa cartea scrisă încă din 2014. Dar nu e un moment pierdut pentru că iubirea și relațiile umane nu s-au schimbat – sunt supuse acelorași reguli ca și acum 100 sau 1000 de ani. E un moment câștigat.

Condițiile: descărcarea cărții, de mai jos, este absolut gratuită. NICI O OBLIGAȚIE Dacă v-a plăcut, vă rog să donați cât puteți asociației Dăruiește Viață prin site-ul BURSA DE FERICIRE. Este foarte simplu – cu un singur click, prin Paypal sau cu cardul. Donația recomandată e de 20 lei/5 euro dar evident puteți dona mai mult, oricât vă puteți permite. Nu cred că e mult dar fiți dumneavoastră cei care judecă! Și nu vă simțiți obligați să-i dați la descărcare ci doar când doriți să vă simțiți cald și bine pe dinăuntru că ajutați copiii loviți de boală.

DESCĂRCARE (click pe link și selecționați s-o salvați pe calculatorul dvstră):

Apreciez orice corectură sau comentariu.
Dacă v-a plăcut, nu uitați să recomandați prietenilor link-ul acesta.

Cel mai ucigător defect uman

Trufia este ultimul pe lista celor 7 păcate capitale. Cu toate acestea cred că e una din rădăcinile întregului rău de pe planetă. Îi mai putem spune „mândrie” (cu sensul rău), „aroganță” sau, așa cum s-a încetățenit în engleză „self-rightgeousness”. Este acea credință – absurdă, nejustificată – că noi înșine NU suntem păcătoși și că „Infernul sunt CEILALȚI” (oricine ar fi acești „ceilalți”, poate chiar mulțimea tuturor oamenilor minus noi înșine).

Continue Reading

Stoicism 3

Pentru cei ce n-au citit primele 2 părți:
Stoicism 1
Stoicism 2

  1. Acționează – adevăratul stoic este un Războinic al Minții

Dacă, așa cum am văzut, multe lucruri nu sunt sub controlul nostru, de ce ne mai zbatem? N-ar fi mai înțelept să ne relaxăm și să lăsăm lucrurile să curgă de la sine? NU. Lucrurile nu se întâmplă indiferent de ceea ce facem ci împreună cu ceea ce facem. Mi s-a spus „Uneori e mai bine să nu faci nimic” și sunt de acord – dar alteori e mai bine să faci ceva. Nu poți ști care-s acele momente.

Continue Reading

Stoicism 2

Dacă ați pierdut partea 1, citiți-o aici.

3. Concentrează-te pe ceea ce poți controla și acceptă ceea ce nu poți controla. Știm această idee, dacă nu în forma aceasta,  în multe alte zicale populare. O știm dar avem probleme în a o accepta și, deci, în a o aplica.

Ce anume putem controla? Tot ce ține de noi înșine: gândurile, judecățile și acțiune noastre. ALE NOASTRE, nu ale celorlalți. Ce anume nu putem controla? Absolut tot restul – moartea, sănătatea, reputația, acțiunile și gândurile celorlalți.

Continue Reading

Stoicismul, o filosofie pentru mileniul 3

Mulți dintre cei 7.5 miliarde de oameni de pe Terra trăiesc în cea mai bună lume care a existat. Nu înseamnă că e bună pentru toți DAR e mai bună decât a fost lumea părinților și bunicilor lor. Nu pentru puțini ci pentru o covârșitoare majoritate. Viața e mai lungă, foametea e pe cale de dispariție, oamenii – chiar și cei de venituri modeste – pot călători și vizita obiective turistice. Ar trebui să fim fericiți – măcar mai fericiți decât părinții și bunicii noștri. Sau măcar la fel de fericiți. NU SUNTEM.

Continue Reading

Dictatura “Drepturilor Omului”

Susțin definiția democrației ca fiind dictatura majorității. Nu pentru c-ar fi echitabilă – viața nu e echitabilă – ci pentru că e singurul mod în care democrația poate supraviețui și prospera pe termen lung. Dacă ignori voința majorității și o suprascrii cu cea a minorității lucrurile o vor lua la vale. E inevitabil și este logic. Arbitrajul sistemului devine tot mai dificil – pentru că o minoritate se poate divide până la nivelul (teoretic) de 1 individ.

Drepturi umane de bază, cu care am fost mereu de acord
Continue Reading

Lăsați copiii în pace

Este numai normal să avem o fascinație cu copilăria. Toți suntem fascinați de inocența copiilor și trăim în epoca în care ne putem manifesta această fascinație. Simultan ucidem această inocență cu problemele și obsesiile noastre. Nu o ucidem din răutate ci pentru că ne stă în fire să sufocăm, să anihilăm tot ce ne place.

Ce anume ne fascinează la copilărie? Pentru mulți e vorba de timpuri mai simple, mai facile când, evident, nici nu știam cât de bine ne este. E vorba de protecția pe care o primeam de la părinți, de lipsa de griji. Copiii noștri, probabil, nu vor avea o asemenea imagine de protecție pentru că sunt bombardați de noi, de societate, de mass-media, de politicieni cu mesaje îngrozitor de sumbre: planeta e pe moarte, neo-naziștii  preiau puterea și încearcă să asuprească toate categoriile deja asuprite, ne invadează imigranții (sau ticăloșii de neo-naziști vor copiii înecați), femeile sunt violate și abuzate – dacă e să ne luăm după tăria și ținta protestelor asta se întâmplă îndeobște în țările civilizate ș.a.m.d.

Continue Reading