TOȚI SUNTEM MANIPULAȚI

Declarație ȘOC: “Cei mai ușor de manipulat sunt cei care se cred nemanipulabili“. Luați-o ca un postulat. Am argumente – studii psihologice, articole scrise de somități etc. – dar nu am să petrec timpul să le caut și nici nu ăsta e sensul postării. TOȚI suntem manipulabili și TOȚI suntem manipulați (da, și subsemnatul). Ca-n orice altceva, primul pas în îndreptarea greșelii este admiterea acesteia. Ca să reducem nivelul manipulării, condiționării trebuie să începem prin a admite că putem fi și suntem manipulați. Solitudinea și multul timp liber la dispoziție m-au transformat într-un analist atent al știrilor și totuși m-am surprins crezând și propagând minciuni. Nu-mi fac proces de conștiință pentru că, așa cum veți vedea, manipulatorii sunt f. buni în metodele folosite și apoi nimeni nu-i perfect și va fi, din când în când, surprins cu pantalonii pe vine.

Prima oară când am remarcat manipularea a fost prin 2003, când – de plictiseală, că aveam o slujbă la Statul… Degeaba – citeam 3-4 surse de știri: BBC, Al Jazeera, CNN etc. Găseam deseori același articol, despre același eveniment dar mă descopeream încărcat emoțional diferit. Când îl citeam la CNN sau BBC, eram de partea americanilor, care invadaseră Irakul, când îl citeam de la Al Jazeera eram mâniat pe americani. De ce? Articolele erau bine scrise. Diferența era în cuvintele folosite.

1. CUVÂNTUL. “La început a fost Cuvântul…” spune Biblia. Una din metodele cele mai triviale e folosirea altor cuvinte. Dacă spunem “emigrant ilegal” e ceva de rău, nu? Un individ care a comis o ilegalitate, un infractor. Dacă însă îl rebotezăm “migrant nedocumentat“, parcă nu mai este rău, nu? E un migrant care, iaca, dom’le, n-are actele la el. Chiar să-l arestezi și să-l pui într-un lagăr de triere?
   Furtuna despre “Roșia Montana” – toate ziarele scriau “exploatarea aurului cu cianuri“. Pentru cine știe industria minieră sună a pleonasm – cam tot aurul din lume se exploatează cu cianuri. Pentru cei neinformați în chimie și/sau minierit – vasta majoritate a oamenilor – adăugarea acelui “cu cianuri” sună apocaliptic. La fel, în Canada ecologiștii când vorbesc despre exploatarea petrolului spun că acesta se extrage din “nisip de smoală” iar când compania petrolieră vorbește se numește “nisip petrolifer“. Smoală/tar… CÂH, neagră, murdară, poluantă!
2. TITLUL. Cu ani în urmă s-a făcut un experiment. Au publicat un articol în care titlul n-avea nici o legătură cu conținutul articolului. Când au fost întrebați, 67% din oameni au comentat TITLUL, nu articolul. Și jurnaliștii au învățat că dacă TITLUL e mincinos, malformat ca să inducă o minciună, apoi în articol pot spune adevărul și acesta va fi ignorat de foarte mulți. În felul acesta reușesc performanța splendidă de a minți în timp ce spun adevărul. Asta e practicată de marile portaluri. Nu, nu pun click-bait-uri, momeli ci din punct de vedere tehnic și titlul e corect dar obturează adevărul. Mereu folosesc ca exemplu un articol citit prin 2016: “Soldați israelieni ucid femeie palestiniană“. Imaginea se conturează rapid – o femeie palestiniană merge pe stradă și israelienii, niște bestii, o omoară. Corpul articolului dezvăluia adevărul – o femeie palestiniană a atacat cu cuțitul niște oameni care așteptau autobuzul și doi soldați din apropiere au împușcat-o. Altfel ar fi fost perceput articolul dacă titlul ar fi fost “Teroristă palestiniană eliminată de soldați IDF“, nu?
3. STATISTICILE. Mark Twain spunea “există ‘minciuni’, apoi sunt ‘minciuni ordinare’ și peste toate există ‘statistici'”. În fapt îmi plac statisticile – pot revela un adevăr (parțial, statistic) de care cineva poate să se sprijine în căutarea adevărului. Dar numai dacă sunt generate și folosite de oameni de bună credință, de instituții absolut neutre. Când însă o mare parte a umanității adoptă ideologia și nu adevărul ca măsură, oamenii de bună credință devin din ce în ce mai rari. În recenta situație în care Trump a trimis trupe federale în Washington DC, el spunea că infracționalitatea în DC este la cel înalt nivel văzut vreodată iar opoziția, Democrații, declarau că nu-i adevărat și că infracționalitatea, în fapt, scade și nu crește. Nostim este că AMÂNDOUĂ taberele aveau dreptate… parțial. Și ambele tabere mințeau folosind perioada dorită pentru a raporta numerele. 2023 a marcat anul cu cea mai mare infracționalitate în capitala SUA, din 2005 încoace. Dar, în anii 90, până prin 2002, infracționalitatea era mai mare decât în 2023. Deci Trump mințea când spunea că “niciodată n-a fost mai mare”. Dar spunea adevărul dacă vom considera “niciodată” ca fiind o perioadă lungă de timp, 2 decade. Da, infracționalitatea scădea… față de vârful absolut în ultimii 20 de ani, 2023. Dar deși scăzuse cu 14% față de acel vârf, e încă foarte înaltă comparativ cu anii pre-pandemie.
   De asta e bine de reverificat și de dat atenție tuturor statisticilor.
4. EXPERȚII FALȘI. Pentru a mima imparțialitatea și/sau pentru a submina un punct de vedere extrem de puternic și solid dar care nu convine portalului de știri, aceștia deseori folosesc falși experți. Îmi amintesc scandalul de la Google când un inginer a trimis un memoriu intern susținând ceva absolut evident – că femeile și bărbații sunt diferiți în abilitățile lor, că suntem despărțiți de biologie. A fost dat afară și, pentru câteva zile, a fost subiectul cel mai fierbinte. BBC a scris un articol și în acela opuneau unui antropolog faimos, care scrisese 8 cărți în domeniu, și care susținea punctul de vedere al inginerului Google, deci opuneau antropologului o duduie, șefa unei asociații. Am căutat asociația și era o chestie de buzunar – se vedea și după site. E ca și cum l-ai contracara pe Einstein cu copilul care a învățat fizica din manualul de clasa a VIIIa. Teoretic este o dezbatere dar o parte e compusă dintr-o SOMITATE în timp ce opoziția este compusă de o NULITATE.
5. EDITORIALIZAREA. Știrile ar trebui, pe cât posibil, să fie scurte și la obiect. Pe timpuri, fiecare ziar avea câteva coloane dedicate editorialelor – locul unde vreo personalitate impozantă îți spunea cum privește știrea X sau Y, ce simte, ce înțelege, ce anume îl face să încline într-o direcție sau alta. Acum aproape fiecare articol este editorializat – și la cele de pe subiectele fierbinți din războaiele culturale (cultura dreaptei vs cultura stângii) TOATE sunt editorializate. Practic, orice articol – după titlul deseori înșelător, continuă în prima secțiune cu gânduri, păreri, emoții. Ascuns în mijloc veți găsi 1-2 fraze care spun adevărul – ca să nu fie acuzați că nu raportează. Dar e un sanviș jurnalistic și articolul se termină tot cu un editorial de concluzie, cu ceea ce cititorul trebuie să simtă, ca să-l facă să încline în direcția dorită. Dacă se raportează vreun atac împotriva Israelului, articolul începe și se termină cu soarta tragică și chinuită a palestinienilor (și viceversa). Dacă e vorba de vreun transsexual care – ca în cazul recent din Minnessota – a ucis, se începe cu discriminarea la care sunt supuși transsexualii, sau se discută traume și crize mentale – ca nu cumva omul să se uite la ideologia din spatele faptei (în fapt, deviez: de câte ori un idiot de dreapta comite o faptă teribilă, ne spune presa, o face din cauza ideologiei dar de câte ori un extremist de stânga asasinează, e doar tulburare mintală).
6. REPETIȚIA. Doar pentru că o chestie e repetată de 1000 de guri, poate unele ale unor persoane pe care le stimezi, nu înseamnă musai că e adevărată sau gândită. Recent am întâlnit o prostie – cu vibrații cosmice care leagă celule etc. Am întrebat și AI-ul Google mi-a răspuns că DA, E ADEVĂRAT… dar erau sute și mii de surse care repetau în aceleași cuvinte, prostia. Cu chiu, cu vai, am găsit studiul și era de la un “institut de cercetări paranormale”. Fiind repetat de atâtea ori chiar și algoritmul AI-ului fusese prostit să creadă că e o realitate științifică și NU ESTE. Când, în plus, știrea vine de la canale cu care am crescut, în care am avut decade întregi încredere – BBC, CNN etc. – credem că sunt certificate, verificate și că respectă standardul jurnalistic. NU ESTE ADEVĂRAT. Lucrurile se schimbă. Să nu uităm că Partidul Republican a fost cel care i-a eliberat pe negri din sclavie și că Partidul Democrat a fost format din proponenții sclaviei, stăpâni de sclavi, mulți dintre ei membri KKK. La fel și presa – au fost siliți de restriștea financiară care a urmat știrilor gratuite oferite de internet să se vândă celor care vor să-i cumpere – iar în alte cazuri jurnaliștii simt că trebuie să activeze/să fie activiști și stâlcesc neutralitatea cu părtinirea personală.