Continuare de la “Bye-Bye, Honda!”

Indian Scout, 1130cc, 104 HP, 14,999$  MRSP

Nu există multe cruisere echipate cu ABS. În Europa, probabil, sunt mai multe. Mi se pare chiar că ABS-ul e pe cale să devină obligatoriu la motociclete dacă nu cumva este deja. În America de Nord, însă, opțiunile sunt limitate. Dintre cruisere, cercetarea mea a descoperit Honda Fury, Indian Scout și Kawasaki Vulcan S. Mai sunt, bineînțeles, motocicletele “adventure” sau dual și cele touring (i.e. Honda Goldwing) – dar primele sunt, de obicei, prea înalte pentru cei 168 cm ai mei iar celelalte mi se par mașini pe două roți. Oricum și aceste categorii sunt scumpe, prea scumpe pentru ce doresc eu să cheltuiesc.  Dintre cruiserele enumerate, primele două costă cca 13-15,000$+13% taxe în timp ce Kawasaki Vulcan S e numai 8000$ CAD (MRSP). Desigur, Indian și chiar și Fury sunt în cu totul altă divizie ca putere, prestigiu etc. dar… Dar ce?

Honda Fury, 1300cc, 15,000$ CAD MRSP

  • Dar are numai 650cc. Și ce dacă? Cei 750 cc ai Hondei generau 45-47CP iar cei 650cc ai Kawasaki-ului generează 53-55.
  • Dar mi-ar plăcea un motor ceva mai mare. Cum e al Indian Scout-ului. Desigur… dar îmi place și să rămân cu bani în buzunar, să nu fiu dator. Și de ce mi-aș dori un motor mai mare? Kawa Vulcan S te poartă de la 0 la 100 km în 4.3 secunde.
  • Dar nu are V2-ul clasic al unui cruiser. Și ce-i cu asta? Nu m-am înebunit niciodată după pocniturile V2-ului clasic iar cupla (torque-ul), deși ceva mai mică la twin-ul paralel al Vulcan-ului S (motor de Ninja modificat) față de un V2 clasic, nu se simte – așa spun zeci de review-uri online.
  • Dar nu arată ca un cruiser clasic. Nu pare să fie rudă cu Honda Shadow sau Fury, Vulcan Classic etc. Și ce dacă? Nici Yamaha Bolt nu este un cruiser clasic și totuși este apreciat. Și mie-mi place. Asta contează, nu? Și forma o face mai manevrabilă, mai ușor de stăpânit.
  • Dar e prea ușoară. Nu chiar – are 226kg, dry curb weight. Are aproape aceeași greutate cu Honda Shadow (2-5 kg diferență).
  • Dar nu are ax cardanic ci lanț, forma cea mai prăpădită de transmisie. Va trebui să reglez lanțul, probleme etc. Da, dar axul cardanic ia peste 30% din puterea motorului iar transmisia prin curea încă ia un 15% (și apare numai la motociclete mult mai scumpe). Iar cei ce au Kawasaki Vulcan S spun că, și după 1 an de zile, n-au trebuit să regleze lanțul.

Kawasaki Vulcan S ABS, 650cc, 7999$ MRSP

Am petrecut zile în șir privind review-uri ale noului Kawasaki Vulcan S (primul model S a fost lansat în 2015). Toți – profesioniști și amatori – aveau multe lucruri bune de spus despre această motocicletă. Iar cele negative erau absolut subiective sau deloc importante pentru mine. Fac aici o sinteză a celor învățate online despre Kawasaki Vulcan S.

  • E prima motocicletă care se poate ajusta după dimensiunea motociclistului. Totul este ajustabil: de la ambreiaj și frâna de mână, până la suportul de picioare, șa etc. Deși pare la mintea cocoșului, când vine vorba de cruisere, e o adevărată revoluție.
  • E o motocicletă excelentă pentru începători DAR are suficientă putere și nerv încât să te poți bucura ani întregi, mult după ce ai depășit nivelul de începător.
  • Prinde 107 mph (am văzut într-un clip amator de pe youtube) = 172kmph, adică mai mult decât am de gând să ating vreodată și dă putere liniar în toată gama, nu doar la turații mici (cum e cu V-twin-ul clasic). Dintr-un alt clip al unui individ din Quebec am remarcat cât de repede accelerează.
  • E bine echilibrată, te poți apleca mai mult decât ai putea-o face cu un cruiser clasic și e și mai ușor de controlat decât acelea.
  • Țeava de eșapament e frumos ascunsă – fără riscul de a te arde sau de a-ți topi talpa bocancului.
  • (negativă) Vitezele sunt prost aranjate. Deși are 6 viteze, se simte nevoia încă unei viteze.
  • (negativă) Vibrează prea mult, chiar și pentru un cruiser, chiar dacă n-are V-twin.
  • (negativă) „N-are personalitate” – indivizi puriști care vor ca motocicleta lor să fie o bestie greu de stăpânit, ca un mustang neîmblânzit. Unul lăuda Bolt – bobber-ul de la Yamaha – deși e mai scump și mi se pare urât… cică ar avea mai multă personalitate. Dar încă un expert spunea despre Yamaha Bolt că l-a lăsat întrebându-se „atât de puțină putere din 900 cc” în timp ce Vulcan S l-a lăsat întrebându-se „atât de multă putere dintr-un 650cc”. Personal nu pun botul la chestiile acestea subiective gen „n-are personalitate…” pentru că nu știu ce înseamnă. O muscle car, de exemplu, are incredibil de multă „personalitate” până ce posesorul încearcă să ia o curbă cu viteză – moment când ajunge în șanț pentru că personalitatea mașinii nu vrea așa ceva.
  • Părerile din UK și Australia sau UE (care erau într-o limbă pe care o vorbesc) erau entuziaste. Cele din A de Nord, preponderent, îi tot dădeau cu styling-ul care cică-i nașpa și cu personalitatea.

Deși era abia ianuarie, m-am gândit să mă uit cam cu cât se vinde un Kawasaki Vulcan S. Vorba aia românească „iarna car și vara sanie”.  Am căutat pe Autotrader și pe Kijiji, unde am găsit una singură uzată la un preț nu departe de cel al uneia noi.  Pentru că Vulcan S a fost introdusă în 2015, nu există o ofertă prea mare de vehicule la mâna a doua. Am aflat repede că deși ieftină, taxele și comisioanele se adună repede. La cei 8000$ CAD anunțați de Kawasaki, dealership-urile mai cereau 750-1000 pt freigh&PDA – adică transportul la dealership și pregătirea motocicletei (asamblare, reglare, ulei, lichid răcire). Pe lângă asta, motocicleta vine doar cu scaun și peg-uri (suport de picioare) pentru motociclist. Cel pentru pasager e lucru opțional – se mai adaugă cca 500$. (cred că în curând și roțile vor deveni opționale). Evident că la astea se adaugă încă 13% – TVA-ul din Ontario. Și, dacă adăugam și un parbriz, și un spătar, cască etc. începeam să mă uit la numere cu 5 cifre.

Noroc de un dealership obscur din Sainte Julie, Quebec…