Călătorie către Vest – Ziua a 2a

Dacă n-ați citit Ziua 1, o găsiți AICI.

M-am trezit la 6:50. La fel ca-ntr-o zi de serviciu. Deosebirea era însă că n-a trebuit să mă smulg din pat ci am sărit din el. Sprinteneala mea a fost ajutată și de faptul că mă culcasem devreme și dormisem ca un buștean. Am încercat să plec pe nesimțite dar gazda, Michile (se pronunță Michelle), m-a auzit și a ieșit să-mi dea binețe. A ieșit pe verandă și am schimbat câteva vorbe cât încărcam lucrurile în motocicletă. Mi-a spus că a încercat să-și vândă casa pentru că vrea să călătorească și-și dorește un RV (rulotă motorizată) dar agenții imobiliari erau nesimțiți, zona nu e bună și nu obținea un preț bun. Mi-a lăudat motocicleta – pentru că nu face zgomot, Pârțurile motociclistice, trase inutil de oameni care cred că zgomot = putere și viteză = macho, îmi sunt și mie nesuferite. Pe la 7:30 mi-am luat rămas bun și-am plecat. Nu era nici măcar 1 km până la podul peste graniță, atât de aproape că l-am ratat inițial. Pe când urcam pe pod am fost confruntat de o priveliște foarte inedită: în fața mea, coșuri de fabrici scuipau flăcări – era o zonă industrială și arăta cam sinistru chiar și îmbrăcată în rozul blând al dimineții. Podul mai continua o bucată și apoi se scufunda într-o ceață extrem de grea, care tăia complet șoseaua pustie. O senzație puternică de “The Mist” m-a cuprins (ecranizarea filmului lui Stephen King).

Continue Reading

Călătorie către Vest

George și Tarek, prieteni cu care “călăresc” de obicei, și-au făcut anul acesta drum către Vest. Departe către Vest. Ieri, pe 15 iulie, au plecat la un drum de peste 15,000 km care-i va duce din Ottawa în Calgary, de acolo către Dawson City și mai departe către Oceanul Arctic, pe autostrada Dempster. La revenire dau o fugă și prin Alaska, de parcă ar fi “după colț“.

N-am putut să-i însoțesc. Motivele sunt multiple: nu doresc să fac 5-6000 de kilometri prin preerie (am făcut peste 1000 în SUA și mi-au ajuns), nu-mi pot permite 28 de zile neplătite și nici nu am motocicleta potrivită pentru drumuri desfundate. Ei au dual-sport, Tarek o BMW GS 850, iar George o BMW GS1200.

Continue Reading

Focus RS – 10K (3)

Primul Episod
Al Doilea Episod

Impresii personale

Depun mărturie pentru manevrabilitatea ei. Este impecabilă, pentru mine. Am încercat să iau curbe de 90grade pe zăpadă și simți cum mașina se luptă cu dobitocenia ta, a manevrei, și te ține pe linia dorită. Când schimbi benzile ai senzația că te pune cu mâna. Poți să faci această manevră oricât de brutal (am încercat pe drumuri pustii) și vei fi în siguranță datorită suspensiilor tari/foarte tari. M-am străduit s-o aduc la limită dar nu am reușit – am luat curbe strânse cu 90 kmph, la intrarea pe autostradă, pe breteaua unde cu Sonata mea n-aș depăși 60 (simțindu-mă nesigur), cu RS-ul am ajuns la 110 și simțeam că sunt departe de limita ei. Sigur, nu am condus atât de multe mașini ca să am termene de comparație corecte. Dar invidizi ca Doug de Muro, care au condus de la Aston Martin la Ferrari-uri, sunt încă impresionați de tot ce poate oferi RS-ul cu o fracție de preț (clipul acesta).

Așa cum spun toți cei care discută despre ea, pot confirma că mașina nu e făcută pentru confort. Chiar și în modul Normal, confortul de condus e marginal – cauciucurile sunt subțiri, suspensiile tari etc. Nu e o mașină gândită pentru confort. Sigur, ca un est-european, nu mă deranjează drumuri de 4-5h (am fost la Toronto cu ea) dar pentru cine caută plutire și relaxare, nu e o mașină potrivită. Un punct nasol oferit de sistemul ei torque-vectoring este că pe drumuri proaste, denivelate, mai ales când e în modul Sport, mașina interpretează mișcările roților la denivelări ca încercări de a cârmi și amplifică mișcarea.

Bibica la 10K Km, octombrie 2021
Continue Reading

Focus RS – 10K (2)

Primul Episod

Descriere

Focus RS a fost construit doar în Saarlouis, Germania. Are un motor de patru cilindri, 2.3L. Înzestrat cu turbo generează un șocant 350 CP și 350 lb-ft de cuplu (torque) sau, cum spunea un Youtuber – 350 porks. Asta e suficient pentru o accelerație 0-100 km de 4.5-4.6sec care atinge și depășește cele mai optimiste așteptări ale subsemnatului (visul meu era să am o mașină sub-6 secunde).

E același motor care intră în Ford Mustang Eco-Boost, tunat diferit – lucru care se vede și din specificații (Mustang-ul are 310CP@ 5500 rpm, RS-ul are 350CP@6000ture/min). Se pare că această înrudire a dus la singura problemă majoră de care suferă Focus RS. Au existat multe rapoarte că garnitura de chiulasă cedează și lasă lichid de răcire în cilindri, ceea ce conduce la distrugerea motorului. Ford a recunoscut și oferă schimbarea motorului dacă se strică în timpul garanției. Specialiști au deslușit că la RS s-ar fi folosit garnituri de chiulasă de la Mustang și asta e motivul. Oricum ar fi, al meu e modelul 2018 și Ford știa de problemă din 2017 Ford și a raportat că la noile modele a fost rezolvată.

Continue Reading

Ford Focus RS la 10,000 km

RS-ul meu, cumpărat în decembrie 2018, a trecut nu demult de 10K Km. Nu e mult dar nu văd sensul să pun mulți kilometri pe ea. Nu o atât de confortabilă la drum lung ca Sonata (care a trecut bine de 180K Km) și condusul sportiv nu se manifestă pe dunga dreaptă și blândă a unei autostrăzi, deci o conduc prin/pe lângă oraș (pe drumuri sinuoase).

Bord RS
10075 km la bord. La momentul scrierii are 10380. Pănă ce-am scris toate articolele am ajuns la 10,683.
Continue Reading

Proiect pentru motoarele cu injecție directă – OIL CATCH CAN

Omul cât trăiește învață. Dacă nu o face, nu e om, e moluscă. Mărturisesc că, după 6 ani de condus Hyundai-ul meu Sonata, despre care știam că e GDI – Gasoline Direct Injection – nu aveam idei decât despre beneficiile acestui tip de motor și nici o idee despre problemele aferente.

Nu vreau să vă plictisesc așa că, pe scurt, iată diferența față de motoarele cu injecție prin port (cele mai vechi, ante-2005/2007) și cele GDI: cele prin port făceau amestecul de benzină și aer înainte de camera de combustie (cilindru) iar GDI o face direct în cilindru. Avantajele sunt masive – motorul are putere mai mare și consumă mai puțin. Ca să mă refer la Hyundai-ul meu (pt că-l cunosc, nu pt c-ar fi cea mai cea), este impresionant ca un motor de 2.4L să genereze 198CP, cu un consum combinat de 8.5-9L/100km (cam atât lua Dacia mea 1410, cu cei 67CP ai ei).Continue Reading

Evaluare Kawasaki Vulcan S

După “Bye-bye, Honda” și “Hello, Kawasaki“, în final ajung la subiect – primele mele opinii despre Kawasaki Vulcan S.

Apoi am dat peste un Kawasaki Vulcan S 2016 demo, la un dealership din Sainte Julie (o localitate obscură de la sudul Montreal-ului). Avea doar 196 km, era echipat cu scaun de pasager, venea cu garanție completă și cereau numai 7050$. Fără nici o sumă extra pentru freight și PDA și altele. Adăugau doar 13% taxe. Iar diferența dintre modelele 2015, 2016, 2017 la Vulcan S sunt doar… culorile disponibile și, desigur, anul de fabricație. Nu pot cuantifica economiile dar estimez că am scăpat cu măcar 1500$ mai ieftin, pentru o motocicletă cvasi-nouă.Continue Reading

Hello, Kawa!

Continuare de la “Bye-Bye, Honda!”

Indian Scout, 1130cc, 104 HP, 14,999$  MRSP

Nu există multe cruisere echipate cu ABS. În Europa, probabil, sunt mai multe. Mi se pare chiar că ABS-ul e pe cale să devină obligatoriu la motociclete dacă nu cumva este deja. În America de Nord, însă, opțiunile sunt limitate. Dintre cruisere, cercetarea mea a descoperit Honda Fury, Indian Scout și Kawasaki Vulcan S. Mai sunt, bineînțeles, motocicletele “adventure” sau dual și cele touring (i.e. Honda Goldwing) – dar primele sunt, de obicei, prea înalte pentru cei 168 cm ai mei iar celelalte mi se par mașini pe două roți. Oricum și aceste categorii sunt scumpe, prea scumpe pentru ce doresc eu să cheltuiesc. Continue Reading