Vacanța de iarnă – Epilog

Fun
Andi Machiat
Andi Machiat

În bunul obicei ale poveștilor autohtone, totul nu fusese decât o confuzie și o neînțelegere. Aparent, prietenii mei făcuseră un bairam monstru în seara când ajunseseră în Vatra Dornei. Domnul profesor universitar îi admonestase și îi pusese sub cauțiune, pentru că el era venit la odihnă. Pentru desfășurarea în condiții optime a activităților sportive pe care le avea în plan, îi erau necesare opt ore de somn odihnitor (acum, la 40, subscriu la punctul lui de vedere). Cauțiunea a funcționat, pentru că prietenii mei mă scărpinau mereu la ceafă (metaforic vorbind) când încercam să dau muzica mai tare.  Problema fusese că această admonestare nu fusese trimisă unui alt grup de tineri dezlănțuiți care celebrau și ei prima seară de libertate. Domnul profesor universitar, fără să mnai facă investigații, a vrut să stârpească muzica și distracția de la rădăcina beregăților noastre. Alcoolul pe care îl consumase îi fusese sfetnic de nădejde. De-ar fi reușit să treacă dincolo de ușă, ar fi avut liniște cu certitduine pentru că pușcăriile observă o oră strictă de „stingere”.Continue Reading

Vacanța de iarna – 4

Fun

Șchiopătând, înjurând la fiecare pas ca un călugăr părăsit de amantă, m-am îndreptat spre sediul Miliției. Nu era departe, dar între mine și el era o apă. Și un pod… dar cam departe pentru șchiopătatul meu. Era 30 decembrie, fără taxiuri, așa c-am șchiopătat bine-mersi prin zăpada apoasă. Ora, de acum, se apropia, probabil de miezul nopții: pokerul, atacul, panica, ședințele de partid cu tot felul de gânduri, căderea luaseră timp iar dispozitivele cu ceas nu erau omniprezente ca acum.

La sediul prietenoasei Miliții, sub o ghirlandă de plastic își petrecea tura un individ gras și plictisit, probabil pe jumătate beat (nu pot jura pentru că beți sau trezi, arată cam la fel). I-am povestit, sacadat, panicat, găfăind că avem nevoie de ajutor.Continue Reading

Vacanța de iarnă – 3

Fun

Evenimentul principal, cel care m-a apropiat extrem de mult de moarte, deși la vremea respectivă nu realizasem aceasta, s-a petrecut câteva zile mai târziu… sau poate noaptea următoare. În acele  condiții, timpul își pierdea semnificația: la 17 ani zilele, lunile sau chiar anii nu au multă semnificație.

Într-una din camere se încinsese o partidă de poker. Cum jocurile de noroc, cele pe bani (și nu se juca pe chibrite), erau interzise, ușa la cameră fusese închisă, cei care doreau să intre fiind siliți să se identifice. Continue Reading

Vacanța de iarnă – 2

Fun

De la Bacău, dacă-mi amintesc bine, am plecat direct spre Vatra Dornei. Oftând, cu sufletul ars, eram foarte bine pregătit pentru o petrecere cu băutură la discreție. La Vatra, foștii mei colegi erau campați într-o vilă-pensiune, o alăturare nenaturală de copii scăpați la băutură, cu  familii decente sosite la ski. Petrecerile s-au succedat una după alta dar fără nimic excepțional. Pe la mătușa mea treceam pentru un duș, poate o farfurie de mâncare, apoi înnoptam pe un pat dintr-una din cele 3-4 camere deținute de foștii mei colegi. Am sesizat o oarecare stângăcie în comportamentul foștilor colegi dar de multe ori citesc prea mult în atitudinile celor din jur, în subtext și mă blamez că sunt absurd, că sunt prea feminin, suspicios. Și ce dacă se confirmă tot ce-am citit?! Asta nu mă exhonerează de vina de-a fi citit printre rânduri!Continue Reading